Sinonime flăcăraie

Cuvântul „flăcăraie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• flacără - flamă, pară, foc, vâlvătaie, văpaie, pălălaie, ardoare, pasiune, pornire
• foc - flacără, văpaie, vâlvătaie, pălălaie, căldură, arșiță, dogoare, incendiu, pârjol
• părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
• părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
• părui - a depila, a flocăi, a depăra, a bate, a snopi, a scărmăna
• prezerva - a proteja, a apăra, a feri, a păzi, a păstra
• răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
• răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
• regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
• sălbătici - a se degrada, a se părăgini
• sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
• scârțâi - a pârâi
• scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
• sclipi - a străluci, a scânteia, a luci, a scăpăra, a străfulgera
• sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil

Dex flăcăraie

• flăcăraie 1 Flacără mare bâlbără, bâlboare, bâlbătaie, bobotaie, flăcărie, hopătaie, pălălaie, vâlvătaie, vâlvoare. 2 Flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar uneori pe Pământ, mai ales deasupra locurilor mocirloase.
• FLĂCĂRÁIE (Rar) 1. Flacără mare; vâlvătaie, pălălaie, flăcărie. 2. Flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar uneori pe pământ, mai ales deasupra locurilor mocirloase. – Flacără + -aie.
• FLĂCĂRÁIE 1. Flacără mare; vâlvătaie, pălălaie, flăcărie. 2. Flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar uneori pe pământ, mai ales deasupra locurilor mocirloase. – Flacără + -aie.
• FLĂCĂRÁIE, flăcăraie, 1. Flacără mare; vîlvătaie, pălălaie, bobotaie. Se apropie norul ca o flăcăraie. ISPIRESCU, L. 225. Descălecai la flăcăraia trosnitoare a brazilor. ODOBESCU, S. III 212. 2. Flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar mai ales deasupra locurilor mocirloase. Flăcăraiele ce ies noaptea de pe fața unui gorgan. ODOBESCU, S. II 267.
• FLĂCĂRÁIE f. 1) Flacără mare. 2) la pl. Flăcări care apar uneori în locuri mlăștinoase prin arderea hidrogenului degajat de substanțele organice în descompunere. /flacără + suf. ~aie
• flăcăraie f. 1. flacără mare; 2. pl. flacări ușoare cari se degajază noaptea din locurile mlăștinoase.
• flăcăráĭe f. Mare flacără. V. pălălaĭe.
• flăcăraie
• FLĂCĂRÁIE s. v. vâlvătaie.

Sinonimul cuvântului flăcăraie

Testează-te!