Dicționar de sinonime
Sinonime fărădelege
Cuvântul „fărădelege” are următoarele sinonime:
fărădelege ( substantiv )
- nelegiuire
- crimă
- ticăloșie
- delict
- mișelie
Alte sinonime:
- abject
- infam
- josnic
- mișel
- mizerabil
- mârșav
- nedemn
- nelegiuit
- nemernic
- netrebnic
- ticălos
- abjecție
- infamie
- josnicie
- mârșăvie
- nemernicie
- netrebnicie
- ignominie
- turpitudine
- scelerație
- parșivenie
- becisnicie
- blestemăție
- scârnăvie
- spurcăciune
- mârșăvenie
- bazaconie
- blestemăciune
- nebunie
- necurat
- necurăție
- necurățire
- păgânătate
- păgânie
- verigășie
- murdărie
- fără de lege
- fără-de-lege
- sacrilegiu
- fărdelege
- fărădelege
fărădelege ( adjectiv )
- mișelesc
- rușinos
- scelerat
- abject
- infam
- josnic
- mișel
- mizerabil
- mârșav
- nedemn
- nelegiuit
- nemernic
- netrebnic
- ticălos
Sinonime Apropiate
- infamie - ticăloșie, mârșăvie, nemernicie, mișelie, abjecție, josnicie
- josnic - netrebnic, mișel, abject, infam, nedemn, mizerabil, mârșav, ticălos, detestabil
- mizerabil - ticălos, nemernic, abject, josnic, mârșav, nedemn, netrebnic, infam, păcătos
- mișel - ticălos, netrebnic, mizerabil, păcătos, mârșav, infam, josnic, sărman, nevoiaș
- mișelie - ticăloșie, mârșăvie, infamie, nelegiuire, sărăcie, mizerie
- josnicie - ticăloșie, mișelie, infamie
- turpitudine - ticăloșie, infamie, nelegiuire, mârșăvie
- infam - ticălos, josnic, nedemn, mârșav, perfid, javră
- murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
- abject - ticălos, josnic, mizerabil, dezgustător
- banditism - nelegiuire, crimă, ticăloșie, tâlhărie
- becisnic - slab, debil, pirpiriu, ticălos, infam, josnic, mizerabil
- blestemat - afurisit, anatemizat, excomunicat, urgisit, rău, mizerabil, ticălos, mișel, infam
- ignobil - ticălos, mizerabil, javră, josnic
- infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
Dex fărădelege
- fărădelege 1-2 , (Bis; ) Necredincios. 3-4 , (Bis; ) Păcătos. 5-6 , (Bis; ) Criminal2 (1). 7 În mod nelegiuit. 8 Sacrilegiu. 9 Nelegiuire.
- FĂRĂDELÉGE, fărădelegi, ( și ) Faptă rea; nelegiuire, ticăloșie, mișelie. – Fără + de4 + lege (după bezakonije).
- FĂRĂDELÉGE, fărădelegi, Faptă rea, nelegiuire, mișelie, ticăloșie. Oricît s-ar zvîrcoli burghezia, oricîte crime și fărădelegi ar înfăptui, ea nu poate opri în loc mersul dezvoltării societății. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 1-2, 95. Ucigașul lui Andrei, în loc de răsplata ce aștepta de la Mihai, fu osîndit a i se tăia capul pentru fărădelegea ce făcuse. BĂLCESCU, O. II 260. – Variantă: fărdelége (ALECSANDRI, P. A. 172)
- FĂRĂDELÉGE ~i f. Faptă care contrazice legile juridice sau morale; nelegiuire. /fără + de + lege
- fărădelege f. faptă nelegiuită, crimă. . ║ a. criminal: era om fărădelege CR.
- fărdelege fărădelege
- FĂRDELÉGE fărădelege.
- fără-de-lege f., pl. fără-de-legĭ. Crimă.
- fărădelege
- fără-de-lege.
Antonime fărădelege
- Fărădelege ≠ lege