Dicționar de sinonime

Sinonime haidău

Cuvântul „haidău” are următoarele sinonime:

haidău ( substantiv )
  • haimana
  • bătăuș
Alte sinonime:
  • văcar
  • derbedeu
  • golan
  • om fără căpătâi
  • joc țărănesc


Sinonime Apropiate

  • haimana - derbedeu, vagabond, pușlama, lichea, golan, haidău, pierde-vară, fluieră-vânt
  • vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
  • golan - derbedeu, haimana, huligan, vagabond, teleleu, coate-goale
  • haidamac - haimana, derbedeu
  • hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
  • nandralău - haimana, derbedeu
  • nespălat - murdar, jegos, răpănos, slinos, îngălat, întinat, pătat, derbedeu, haimana
  • ciomăgar - bătăuș, haidamac, mardeiaș, ciomăgaș
  • derbedeu - haimana, golan

Dex haidău

  • haidău1 1 Om însărcinat cu paza vitelor mari. 2 Om voinic, tânăr, dar leneș. 3 Om depravat.
  • haidău2 1 Dans popular de flăcăi din Ardeal, cu mișcare moderată. 2 Melodie după care se execută acest dans.
  • HAIDẮU, haidăi, 1. Păzitor de vite (mari). 2. Haidamac (1). 3. Dans fecioresc dintr-un ciclu de dansuri populare românești din jurul Aiudului, cu mișcare moderată; melodie după care se execută acest dans. – Din hajtó „mânător, gonaci”.
  • HAIDẮU, haidăi, 1. Păzitor de vite (mari). 2. Haidamac (1). 3. Dans fecioresc dint-un ciclu de dansuri populare românești răspândite în jurul Aiudului, cu mișcare moderată; melodie după care se execută acest dans. – Din hajtó „mânător, gonaci”.
  • HAIDẮU, haidăi, 1. Păzitor de vite; bouar, văcar; haidamac (2). Pasc numai cirezi de vite, prin singurătăți, cu cîni și haidăi. SADOVEANU, N. P. 153. Ciubuc mocanul... s-a călugărit mai cu toti haidăii lui. CREANGĂ, A. 21. 2. Om fără căpătîi, golan; bătăuș, haidamac (1). Țiindu-i așa încătușați, poroncea haidăilor de-i zvîntan în bătaie. ȘEZ. IV 17.
  • HAIDẮU ~i m. 1) înv. Păzitor și îngrijitor de vite; văcar. ◊ A fi ~ul cuiva a fi sluga cuiva. 2) Bărbat înalt și puternic (care umblă fără rost); haidamac. /<ung. hajtó
  • haidău m. argat la vite: Ciubuc mocanul sa călugărit cu mai toți haidăii lui CR. .
  • haĭdắŭ m. (d. haĭtăŭ , ung. hajtó, haĭdăŭ , supt infl. luĭ haĭduc). Boŭar, păzitor de cireadă. Fig. Om necĭoplit, sălbatic.
  • HAIDĂU s. v. văcar.
  • haidău VĂCAR.


Sinonimul cuvântului haidău

Sinonimul cuvântului haidău


Testează-te!