Dicționar de sinonime
Sinonime huzuri
Cuvântul „huzuri” are următoarele sinonime:
huzuri ( verb )
- a se lăfăi
- a se îmbuiba
- a trândăvi
- a o duce bine
- a-i merge totul după plac
- a-i reuși toate
Sinonime Apropiate
- huzur - lăfăire, trândăvie, îmbuibare, belșug, bunăstare
- răsfăța - a alinta, a dezmierda, a mângâia, a râzgâia, a huzuri, a se lăfăi
- lăfăi - a huzuri, a se răsfăța, a se alinta, a se desfăta
- răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
- saț - îndestulare, îmbuibare, satisfacere, saturare
- ghiftui - a se îmbuiba, a se îndopa, a se sătura
- inactivitate - trândăvie, lenevie, indolență, pasivitate, inerție
- indolență - nepăsare, lene, trândăvie, apatie
- lenevi - a trândăvi, a tândăli
- cloci - a lenevi, a trândăvi, a plănui, a urzi, a coace, a se strica, a se altera, a se degrada, a se împuți
Dex huzuri
- huzuri 1 A trăi comod, în belșug și în trândăvie. 2 A fi lipsit de griji. 3 A se simți foarte mulțumit. 4 A o duce bine. 5 A trăi în desfătări.
- HUZURÍ, huzuresc, IV. A trăi comod, în belșug și în trândăvie. ♦ A fi lipsit de griji; a se simți foarte mulțumit, a o duce bine. – Din huzur.
- HUZURÍ, huzuresc, IV. (Mai ales despre paraziți, exploatatori) A trăi comod, mulțumit, în tihnă, în belșug, în trîndăvie, fără să muncească. Acolo unde-au huzurit tîlharii, Rîd astăzi voinicește făurarii. DEȘLIU, G. 38. ♦ A se simți foarte mulțumit (de ceva sau cu ceva), a o duce bine. Opinca-i bună, săraca! Îți șede piciorul hodinit și la ger huzurești cu dînsa. CREANGĂ, A. 24.
- A HUZURÍ ~ésc intranz. A trăi o viață fără de griji; a o duce în huzur; a se lăfăi. ◊ ~ de bine a nu mai putea de bine. /Din huzur
- huzurì v. Mold. 1. a trăi în tihnă, a duce o vieață liniștită: soacra huzuria de bine CR.; 2. a fi, a se simți bine: voi să huzuriți de căldură, iar eu să crăp de frig CR.
- huzăr 1 Butuc gros de la baza copacului, din care se fac răzlogi de gard. 2 Parte de sub legătură a snopului. 3 Parte posterioară a plutei. 4 Parte posterioară a omului.
- huzur2 huzăr
- huzurésc v. intr. (d. huzur; ngr. huzuréyo, sîrb. uzuriti). Trăĭesc în huzur, n’am nevoĭe să muncesc: a huzuri de bine. V. hălăduĭesc, lenevesc și vegetez.
- huzuresc, -ream 1
- HUZURÍ vb. 1. a se lăfăi. 2. a se îmbuiba.