Dicționar de sinonime
Sinonime imoral
Cuvântul „imoral” are următoarele sinonime:
imoral ( adjectiv )
- neetic
- nemoral
- corupt
- depravat
- desfrânat
- destrăbălat
- dezmățat
- stricat
- curvar
- preacurvar
- preacurvitor
- obscen
- decăzut
- nerușinat
- pervertit
- vicios
- libertin
- deșănțat
- parșiv
- deșucheat
- rușinat
- șucheat
- teșmenit
- aselghicesc
- demoralizat
- spurcat
- impudic
- indecent
- necuviincios
- pornografic
- scabros
- scârbos
- trivial
- vulgar
- licențios
- scârnav
- slobod
- porcotos
- porcos
- decoltat
- deocheat
- îmbăiat
- picant
- piperat
- porcesc
Sinonime Apropiate
- obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
- licențios - imoral, indecent, necuviincios, trivial, libertin, obscen, pornografie, vulgar, deșănțat
- corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
- trivial - nerușinat, indecent, obscen, necuviincios, ordinar, vulgar
- indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
- libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
- deșănțat - imoral, corupt, obscen, destrăbălat, dezmățat, trivial, bizar, ciudat, straniu
- deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
- spurcat - murdar, scârbos, respingător, scârnav, trivial, vulgar, josnic, infam, odios
- impudic - nerușinat, imoral, obscen, lasciv, degradant
- desfrânat - corupt, depravat, destrăbălat, imoral
- piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
- obscenitate - imoralitate, indecență, trivialitate, murdărie
- decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
- destrăbălat - corupt, imoral, desfrânat
Dex imoral
- imoral, ~ă 1 Care este contrar moralei. 2 Care încalcă principiile moralei. 3 Care nu are nici un principiu moral.
- IMORÁL, -Ă, imorali, -e, Care este contrar moralei, care calcă principiile ei, care nu are niciun principiu moral. – Din immoral.
- IMORÁL, -Ă, imorali, -e, Care este contrar moralei, care calcă principiile ei, care nu are nici un principiu moral. – Din immoral.
- IMORÁL, -Ă, imorali, -e, Care e contrar moralei, care calcă principiile morale. Purtare imorală. ▭ Îl credem însă pe d. Alexandrescu cu totul greșit, cînd găsește imorală «Năpasta». GHEREA, ST. CR. II 275.
- IMORÁL, -Ă Contrar principiilor morale. .
- IMORÁL, -Ă contrar principiilor morale; care nu are nici un principiu moral. (< fr. immoral)
- IMORÁL ~ă (~i, ~e) Care este în contradicție cu principiile moralei; lipsit de integritate morală; contrar moralei; nemoral. /<fr. immoral
- imoral a. 1. lipsit de principiile morale: om imoral; 2. contrar moralei: carte imorală.
- *imorál, -ă adj. (in-, ne, și moral; fr. immoral). Corupt, depravat, stricat, lipsit de morală: persoană, vĭață imorală. Adv. Fără morală: a trăi imoral. V. amoral.
- imoral.
Antonime imoral
- Imoral ≠ moral, necorupt
Sinonimul cuvântului imoral