Sinonime imperturbabil

Cuvântul „imperturbabil” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• indiferent - nepăsător, insensibil, pasiv, impasibil, indolent, rece, apatic
• flegmatic - indiferent, apatic, insensibil, imperturbabil, nepăsător
• insensibil - nesimțitor, indiferent, rece, apatic, nepăsător, indolent, lăsător, inactiv
• nepăsător - apatic, tembel, delăsător, indiferent, nesimțitor, nesimțit, flegmatic, insensibil
• rece - insensibil, indiferent, neutru, impasibil, inert, mort, țeapăn, rigid
• nesimțitor - nepăsător, indolent, indiferent, insensibil, nesimțit, insolent, nerușinat
• apatic - indiferent, nepăsător, insensibil, rece
• indiferență - nepăsare, apatie, tembelism, pasivitate, insensibilitate
• indolent - indiferent, nepăsător, apatic, nesimțitor, leneș, delăsător, trândav, neglijent
• calm - liniștit, potolit, stăpânit
• delăsător - indolent, nepăsător, indiferent, apatic, pasiv, tembel, imposibil
• domol - potolit, calm, lin, stăpânit, încet, alene, liniștit, blând, blajin
• potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
• sedativ - calmant, liniștitor
• temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol

Dex imperturbabil

• imperturbabil 1 a Care nu poate fi tulburat de nimic flegmatic, placid. 2 a Care denotă stăpânire de sine calm, liniștit. 3 Cu calm.
• IMPERTURBÁBIL, -Ă, imperturbabili, -e, Care nu poate fi tulburat de nimic; care denotă stăpânire de sine; liniștit, calm, flegmatic, placid. – Din imperturbable, imperturbabilis.
• IMPERTURBÁBIL, -Ă, imperturbabili, -e, (Livresc, despre persoane) Liniștit, stăpîn pe sine, netulburat de nimic; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă stăpînire de sine. Persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. CARAGIALE, O. II 272. (Glumeț) Maur, calul de lemn, se balansa la fiecare lovitură, revenind la loc cu imperturbabila resemnare a făpturilor neînsuflețite. C. PETRESCU, A. 309. ◊ (Adverbial) Marin ascultă privind într-altă parte, imperturbabil. CAMIL PETRESCU, T. II 103.
• IMPERTURBÁBIL, -Ă Liniștit, stăpân pe sine, de netulburat. .
• IMPERTURBÁBIL, -Ă liniștit, stăpân pe sine. (< fr. imperturbable, lat. imperturbabilis)
• IMPERTURBÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi tulburat de nimic; stăpân pe sine în orice împrejurări; cu sânge rece. /<fr. imperturbable, lat. imperturbabilis
• imperturbabil a. ce nimic nu poate turbura: sânge rece imperturbabil.
• *imperturbábil, -ă adj. (lat. imperturbabilis). Care nu poate fi perturbat: om, caracter imperturbabil. Adv. În mod imperturbabil.
• IMPERTURBÁBIL adj. 1. v. calm. 2. v. nepăsător.

Sinonimul cuvântului imperturbabil

Testează-te!