Dicționar de sinonime

Sinonime inconștient

Cuvântul „inconștient” are următoarele sinonime:

inconștient ( adjectiv )
  • leșinat
  • automat
  • instinctiv
  • iresponsabil
  • petrecut
  • automatic
  • mașinal
  • mecanic
  • reflex
  • mașinalicește
  • mecanicește
  • instinctual
  • fără minte
  • absurd
  • nesocotit


Sinonime Apropiate

  • instinctiv - inconștient, automat, natural, firesc
  • iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
  • mașinal - automat
  • stupid - prost, nătâng, mărginit, tâmpit, ilogic, absurd
  • stupiditate - absurditate, nerozie, prostie, aiureală
  • fantasmagorie - extravaganță, aberație, absurditate, nălucire, vedenie, închipuire
  • gânditor - îngândurat, preocupat, absorbit, absent, meditativ, reflexiv, visător, cugetător, filozof
  • ilogic - irațional, absurd, incoerent, nelogic, anormal, fără temei
  • imprudent - nechibzuit, nesocotit, neprevăzător, necugetat, hazardat
  • irațional - ilogic, absurd, negândit, deplasat
  • lihnit - hămesit, înfometat, sfârșit, leșinat
  • mașinărie - mecanism, mecanică
  • nechibzuit - nesocotit, nebunesc, imprudent, ușuratic
  • aberant - absurd, nebunesc, eronat, aiurea
  • aberație - stupiditate, absurditate, scrânteală

Dex inconștient

  • inconștient, ~ă 1-2 , (Om) care nu este conștient inconștiu (1-2). 3-4 , (Care este făcut) fără participarea conștientă a voinței inconștiu (3-4).
  • INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, , I. 1. Care nu este conștient, care nu știe ce face, care și-a pierdut cunoștința (ca urmare a unei stări patologice). 2. (Adesea adverbial) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată. ♦ (Despre fenomene psihice) Care scapă conștiinței, de care omul nu-și dă seama; involuntar, automat, instinctiv. II. Activitate psihică a omului de care el nu-și dă seama, totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței. – Din inconscient (după conștient).
  • INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, 1. Care și-a pierdut cunoștința, care nu e conștient, lipsit de conștiință de sine (ca urmare a unei stări patologice). Pacientul era inconștient. 2. Lipsit de conștiință, care n-are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte. Își blestema în gînd inspirația nenorocită de a se lua după capriciile unei cucoane inconștiente. REBREANU, R. II 47. ♦ (Despre un act, o faptă) Făcut de cineva fără să-și dea seama de ceea ce face; involuntar. Gest inconștient. ◊ (Adverbial) Buzele i se mișcau încet, inconștient, parcă șopteau. VLAHUȚĂ, O. A. III 91. – Pronunțat: -ști-ent.


Antonime inconștient

  • Inconștient ≠ conștient


Sinonimul cuvântului inconștient

Sinonimul cuvântului inconștient


Testează-te!