Dicționar de sinonime

Sinonime inhibiție

Cuvântul „inhibiție” are următoarele sinonime:

inhibiție ( substantiv )
  • inhibare
  • blocaj
  • frână
  • frigiditate
  • paralizie
  • refulare
  • inhibițiune


Sinonime Apropiate

  • imposibilitate - neputință, paralizie, blocaj
  • tempera - a potoli, a liniști, a modera, a domoli, a reține, a înfrâna
  • frâu - hăț, dârlog, frână, piedică, obstacol, stavilă, baraj
  • imbatabil - invincibil, neînvins, neînfrânat, de neînvins
  • îngrădi - a împrejmui, a închide, a mărgini, a înconjura, a țărcui, a înfrâna, a reține, a limita, a stăvili
  • libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
  • luxură - concupiscență, orgie, desfrânare
  • modera - a micșora, a reduce, a împuțina, a atenua, a diminua, a slăbi, a potoli, a înfrâna, a tempera
  • neputință - incapacitate, paralizie, imposibilitate, slăbiciune, suferință, boală, nevolnicie
  • abține - a se reține, a se stăpâni, a se înfrâna, a renunța, a se opri
  • continență - abstinență, reținere, înfrânare, moderație, cumpătare
  • corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate
  • dambla - paralizie, gută, apoplexie, chef, toană, poftă, furie, năbădăi
  • destrăbălat - corupt, imoral, desfrânat
  • dezmăț - destrăbălare, desfrânare, desfrâu, decadență, perdiție, corupție, depravare, imoralitate, perversitate

Dex inhibiție

  • inhibiție 1 Proces fundamental al activității nervoase, opus excitației, care se manifestă prin diminuarea, frânarea sau suprimarea efectelor excitației. 2-3 Fenomen (de oprire sau) de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul inhibitorilor (3-4).
  • INHIBÍȚIE, inhibiții, 1. Proces fundamental al activității nervoase, opus excitației, care se manifestă prin diminuarea, frânarea sau suprimarea efectelor excitației. 2. Fenomen de oprire, de întârziere sau de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul inhibitorilor. – Din inhibition, inhibitio.
  • INHIBÍȚIE, inhibiții, Fenomen nervos care suprimă sau încetinește o anumită activitate fiziologică. În timpul stingerii reflexului condițional, în regiunea corespunzătoare a scoarței, în locul stării de excitație ia naștere starea de frînare (inhibiție). ANATOMIA 207.
  • INHIBÍȚIE Actul de a (se) inhiba; frânare, suprimare pe cale nervoasă a unei funcții. ♦ Oprire sau încetinire a unei reacții cu ajutorul inhibitorilor. .
  • INHIBÍȚIE 1. faptul de a (se) inhiba; suprimare pe cale nervoasă a unei funcții. 2. (chim.) oprire sau încetinire a unei reacții cu ajutorul inhibitorilor. (< fr. inhibition, lat. inhibitio)
  • INHIBÍȚIE ~i f. Proces de inhibare a anumitor activități fiziologice, a anumitor reacții chimice. /<fr. inhibition, lat. inhibitio, ~onis
  • inhibițiune inhibiție
  • INHIBIȚIÚNE inhibiție.
  • inhibiție
  • INHIBÍȚIE s. inhibare.


Sinonimul cuvântului inhibiție

Sinonimul cuvântului inhibiție


Testează-te!