Sinonime interpela

Cuvântul „interpela” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• interoga - a întreba, a chestiona, a ancheta, a cerceta
• iscodi - a spiona, a urmări, a supraveghea, a descoase, a ispiti, a chestiona, a întreba, a scorni, a imagina
• întreba - a chestiona, a interoga, a pune întrebări, a descoase, a se informa, a se interesa, a examina, a consulta
• chestiona - a întreba, a interoga, a descoase, a examina
• chestionar - test, întrebări
• incert - nesigur, îndoielnic, tulbure, nebulos, învăluit, cu semn de întrebare
• interesa - a preocupa, a atrage, a solicita, a se informa, a se întreba, a căuta
• interogativ - întrebător, dubitativ, îndoielnic
• interogatoriu - chestionar, anchetă, cercetare
• ispiti - a tenta, a atrage, a seduce, a ademeni, a momi, a descoase, a cerceta, a întreba
• consulta - a întreba, a se sfătui, a chibzui, a cerceta, a studia, a citi, a examina, a vedea
• descoase - a desface, a analiza, a iscodi, a ispiti, a cerceta, a ancheta, a chestiona
• asculta - a auzi, a percepe, a urmări, a audia, a da ascultare, a se supune, a se conforma, a executa, a examina
• cerceta - a examina, a analiza, a investiga, a studia, a urmări, a explora, a scruta, a căuta, a se documenta

Dex interpela

• interpela 1 A cere cuiva să dea un răspuns sau să dea socoteală în legătură cu o chestiune. 2 A cere explicații în parlament, unui membru al guvernului, asupra modului de rezolvare a unor probleme. 3 A soma.
• INTERPELÁ, interpelez, I. A cere cuiva să dea un răspuns, să dea socoteală asupra unui fapt; a cere explicații (în parlament) unui membru al guvernului asupra modului de rezolvare a unor probleme, a unor acte etc. – Din interpeller, interpellare.
• INTERPELÁ, interpelez, I. (Mai ales în sistemul parlamentar burghez) A face o interpelare în parlament; a soma pe cineva să răspundă, să se explice asupra unei chestiuni.
• INTERPELÁ I. A pune întrebări cuiva asupra unei chestiuni; a face o interpelare parlamentară. .
• INTERPELÁ tr. a face o interpelare; (p. ext.) a cere cuiva să dea un răspuns, să-și explice atitudinea. (< fr. interpeller, lat. interpellare)
• A INTERPELÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A întrerupe printr-o adresare bruscă pentru a cere explicații sau pentru a insulta. 2) (membri ai guvernelor) A impune să dea explicații asupra unui fapt. /<fr. interpeller, lat. interpellare
• interpelà v. a soma de a răspunde, de a se explica asupra unui fapt.
• *interpeléz v. tr. (lat. inter-pellare, a tăĭa vorba, a întrerupe). Adresez vorba ca să cer ceva. Somez, ca deputat orĭ ca senator, un ministru să se explice. Jur. Somez.

Sinonimul cuvântului interpela

Testează-te!