Dicționar de sinonime
Sinonime ispravnic
Cuvântul „ispravnic” are următoarele sinonime:
ispravnic ( substantiv )
- administrator
- epitrop
- intendent
- împuternicit
- logofăt
- mandatar
- prefect
- reprezentant
- tutore
- vătaf
- staroste
Sinonime Apropiate
- intendent - administrator, vătaf, șef
- exponent - reprezentant, mandatar, împuternicit, delegat
- împuternicit - trimis, delegat, reprezentant, emisar, sol, mandatar, procurator, procurist
- tutore - epitrop, ocrotitor, protector
- epitrop - tutore, efor
- mandatar - reprezentant, procurist
- administrator - intendent
- scriitor - autor, poet, prozator, publicist, dramaturg, diac, logofăt
- tutelă - epitropie, tutorat, ocrotire
- vistiernic - vistier, administrator
- vistier - administrator, guvernator, depozitar
- gestionar - responsabil, șef, administrator
- guvernator - cârmuitor, șef, administrator, ocârmuitor
- interpret - translator, traducător, tălmaci, exponent, reprezentant, actor, artist
- jude - căpetenie, conducător, judecător, jurat, primar, vătaf
Dex ispravnic
- ispravnic 1 Persoană aflată într-o funcție de conducere (logofăt, vornic, hatman) căpetenie, cârmuitor, comandant, conducător, șef. 2 Guvernator. 3 (; ~ de curte) Administrator. 4 Inspector. 5 Persoană care acționează în numele cuiva mandatar, procurator, reprezentant. 6 A fi cuiva ~ A îndeplini o misiune în interesul cuiva. 7 Păzitor. 8 Moștenitor. 9 Persoană căreia i s-a încredințat strângerea dărilor într-un județ. 10 am (; ; oameni) Harnic.
- ISPRÁVNIC, ispravnici, Dregător care aducea la îndeplinire o poruncă domnească sau (mai târziu) care conducea, ca reprezentant al domnului, un județ sau un ținut. – Din izpravnik, ispravnik.
- ISPRÁVNIC, ispravnici, (Învechit) Șef al administrației și poliției dintr-un județ. În cetățuie se afla optsprezece plăieși trimiși de ispravnicul de Neamț pentru străjuire. NEGRUZZI, S. I 169. Domnul ispravnic citește poruncile: escorta mea mă dă pe mînile d-sale și primește o adeverință ca și cînd aș fi fost un colet de mărfuri. RUSSO, O. 145. Și se duce, Și se plimbă prin ostrețe, Ca ispravnicii-n județe. TEODORESCU, P. P. 305. ♦ Administrator, intendent.
- ISPRÁVNIC ~ci m. înv. 1) Dregător care avea în răspunderea sa îndeplinirea poruncilor domnești. 2) Conducător al unui județ sau ținut. /<bulg. izpravnik
- ispravnic m. od. (azi iron. și pop.) prefect, numit și cârmuitor. .
Sinonimul cuvântului ispravnic