Sinonime izbeliște

Cuvântul „izbeliște” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• hazard - întâmplare, soartă, destin, loterie
• periculos - primejdios, riscant, amenințător, hazardat, nociv, rău, vătămător, contraindicat
• răsufla - a respira, a lua aer, a se odihni, a fi tihnit, a se destinde, a se scurge, a transpira, a deconspira
• relaxa - a se odihni, a se destinde, a se recrea, a slăbi, a reduce
• scop - menire, rol, rost, obiectiv, ței, țintă, sens, finalitate, destinație
• soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
• stea - astru, planetă, vedetă, star, celebritate, soartă, destin, ursită, noroc
• zodie - planetă, constelație, stea, destin, ursită, soartă
• fapt - întâmplare, eveniment, caz, acțiune, act, faptă, vrajă, farmec, magie
• fatal - funest, mortal, ucigaș, catastrofal, distrugător, inevitabil, sortit, ursit, predestinat
• fatalism - predestinație, destin
• fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
• halima - pățanie, întâmplare, istorie
• hărăzi - a destina, a sorti, a meni, a hotărî, a acorda, a da, a dona, a dărui
• ilegal - nelegal, ilicit, nepermis, prohibit, interzis, incorect, clandestin, subversiv, conspirativ

Dex izbeliște

• izbeliște 1 Loc expus vântului, intemperiilor. 2 Loc pustiu. 3 Loc părăsit. 4 Situație primejdioasă. 5 A lăsa de ~ A lăsa la voia întâmplării. 6 De ~ Fără nici un rost. 7 (; copii; ) Nelegitim. 8 (; animale; ) Fără stăpân. 9 (; fete; ) Desfrînată.
• IZBÉLIȘTE (; în ) (A lăsa) de izbeliște = (a lăsa) la voia întâmplării, părăsit de toți, fără supraveghere. – Izbi + -eliște.
• IZBÉLIȘTE (Mai ales în ) A fi (sau a se găsi) în izbeliștea vîntului (sau a primejdiilor etc.) = a fi, a se găsi într-un loc bîntuit de intemperii; a fi expus primejdiilor, nenorocirilor. Casa... era în izbeliștea vîntului, la o coadă de iaz înghețat. SADOVEANU, P. S. 36. În ceasul acela, nu mai erau străini, orfani, săraci și-n izbeliștea nenorocirilor. VLAHUȚĂ, O. A. 137. ◊ De izbeliște = lăsat la voia întîmplării, părăsit de toți; (despre animale) fără stăpîn, de pripas. Măria-ta, m-aș ruga să nu mă lași aici de izbeliște și singură. SADOVEANU, N. P. 390. Avem copii, măria-ta! Fie-ți milă! Au să rămîie, sărmanii, de izbeliște. id. O. I 199. De-oi pune eu mînile pe piept, are să rămîie căruța asta de haimana și iepușoarele de izbeliște! CREANGĂ, O. A. 119.
• IZBÉLIȘTE f. pop.: De ~ a) lăsat la voia întâmplării; părăsit de toți; b) fără sprijin; de pripas. În ~ea vântului (sau primejdiilor) într-un loc bătut de vânturi (sau expus primejdiilor). /v. a izbi
• izbeliște (de) adv. Mold. 1. părăsit de toți: satul a rămas de izbeliște; 2. fără stăpân: iepușoarele să rămâie de izbeliște CR. .

Sinonimul cuvântului izbeliște

Testează-te!