Dicționar de sinonime

Sinonime juruită

Cuvântul „juruită” are următoarele sinonime:

juruită ( substantiv )
  • – angajament
  • asigurare
  • cuvânt
  • făgăduială
  • făgăduință
  • legământ
  • promisiune
  • vorbă
  • angajament


Sinonime Apropiate

  • făgăduială - promisiune, făgăduință, legământ, angajament, asigurare
  • făgăduință - făgăduială, promisiune, angajament, legământ
  • angajament - legământ, făgăduință, promisiune, asigurare
  • promisiune - făgăduială, angajament
  • cuvânt - vorbă, termen, vocabulă, zicere, spusă, conferință, discurs, logos, promisiune
  • vocabulă - vorbă, cuvânt, termen
  • glas - voce, ton, timbru, viers, grai, vorbă, cuvânt, limbă
  • legământ - obligație, îndatorire, angajament, parolă, jurământ, juruință, acord, convenție, pact
  • expresie - exprimare, expunere, formulare, vorbire, cuvânt, vorbă, înfățișare, aspect, obraz
  • asigurare - garanție, încredințare, garantare, angajament
  • limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
  • prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie
  • promite - a se angaja, a făgădui, a-și da cuvântul, a asigura
  • spusă - afirmație, vorbă, exprimare
  • trăncăneală - flecăreală, vorbărie, sporovăială, pălăvrăgeală

Dex juruită

  • jurui 1 Promisiune. 2 Răsplată făgăduită. 3 Lucru promis. 4 A umbla cu ~ta A umbla cu puținul, cu cârpeala.
  • JURUÍTĂ, juruite, (Învechit) Promisiune, făgăduială; lucru promis. Au și primit nu numai juruita, ci încă și cîte un bacșiș bun. SBIERA, P. 69.
  • juruítă f., pl. e. Mold. Vechĭ. Juruință. Lucru juruit (promis).
  • giuruit, ~ă juruit1
  • juruit, ~ă 1 Logodit. 2 Promis de soț sau de soție. 3 Călugărit. 4 Care și-a luat solemn angajamentul în fața lui Dumnezeu de a păstra rânduielile creștinești. 5 Promis în mod solemn. 6 Legat prin jurământ (4). 7 Vrăjit.
  • JURUÍT, -Ă, juruiți, -te, , 1. ( și ) Care este făgăduit, promis; făgăduit ca soț (sau soție). 2. Făgăduială, promisiune; lucru promis. – jurui1.
  • JURUÍT, -Ă, juruiți, -te, (Regional) Făgăduit, promis; făgăduit ca soț (sau soție). Este-un cuțit mistuit De la mă-ta juruit. BIBICESCU, P. P. 324.
  • JURUÍTĂ s. – v. angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduință, legământ, promisiune, vorbă.
  • jurui ANGAJAMENT. ASIGURARE. CUVÎNT. FĂGĂDUIALĂ. FĂGĂDUINȚĂ. LEGĂMÎNT. PROMISIUNE. VORBĂ.


Sinonimul cuvântului juruită

Sinonimul cuvântului juruită


Testează-te!