Dicționar de sinonime
Sinonime licăr
Cuvântul „licăr” are următoarele sinonime:
licăr ( substantiv )
- sclipire
- scânteiere
Alte sinonime:
- licărire
- licărit
- lucire
- scăpărare
- scăpărat
- scânteie
- sclipeală
- sclipit
- străfulgerare
- licăriș
- sclipitură
- zare
- sclipet
- scăpărătură
Sinonime Apropiate
- scintilație - scânteiere, strălucire, sclipire
- strălucire - scânteiere, sclipire, luminăție, fast, splendoare, glorie
- fulgere - sclipire, scânteiere, fulger, clipă, moment
- șarlatan - escroc, impostor, pungaș, hoțoman, potlogar, panglicar
- irizare - lucire, scânteiere, iluminare
- miji - a apărea, a se ivi, a se arăta, a licări, a încolți, a înmuguri, a germina, a răsări
- apariție - ivire, încolțire, arătare, naștere, publicare, tipărire, fantomă, stafie
- aplicație - aplicare, practică, utilizare, aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare, râvnă
- clipi - a licări, a pâlpâi
- elucidare - clarificare, deslușire, limpezire, lămurire, explicare
- exercițiu - temă, lucrare, aplicare, practică, deprindere
- interpretare - comentariu, explicare, analiză, tălmăcire, executare, joc, prezentare, intonare
- lumină - strălucire, sclipire, lucoare, lumânare, sfeșnic, opaiț, învățătură, educație, instrucție
- practică - exercițiu, deprindere, aplicare, exercitare, experiență, obicei, datină
Dex licăr
- licăr 1-3 Iluminare (bruscă) (intermitentă sau) de intensitate scăzută sclipire. 4 Lumină slabă licărire1 (1). 5 A nu vedea nici o licură A nu putea distinge nimic din cauza întunericului. 6 Sursă a unei lumini slabe sau intermitente. 7 Manifestare spontană, intermitentă sau de intensitate scăzută a unui sentiment, atitudini 8-9 Senzație (bruscă sau) ușoară. 10 (; licură) Bucată mică fărâmiță, frântură. 11 (; licură) Curat. 12-13 (; licură; ) Ca ~a (Care este) rapid. 14 (A face) ~ poteca A fugi.
- LÍCĂR, licăre, Sclipire, scânteiere, licărire; ceea ce sclipește; scânteie. – Din licări (derivat regresiv).
- LÍCĂR, licăre, Sclipire, scînteiere, licărire. Licărul pierea treptat, înghițit, acoperit de poala perdelei de umbră. DUMITRIU, P. F. 15. Obosită de muncă, ai adormit zîmbind... Să-ți fie somnul licăr de stele. DRAGOMIR, P. 50. Strînși în hamuri, caii săreau nerăbdători pe loc, înfricoșați de licărul și zgomotul trăsnetelor. MLHALE, O. 509. ♦ (Concretizat) Ceea ce sclipește, licărește; scînteie. Ochii îi scînteiau înviați ca două licăre sub spuză. C. PETRESCU, C. V. 75. – Variantă: lícur (COȘBUC, P. II 186, EMINESCU, O. I 119)
- LÍCĂR ~e n. 1) Lumină slabă. 2) Obiect care sclipește. /v. a licări
- licur1 licăr
- licură licăr
- LÍCUR licăr.
- licur n. (poetic) licărire: speranța e un licur ușor EM.
- LÍCĂR s. v. sclipire.