Sinonime mergere

Cuvântul „mergere” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mișcare - deplasare, plecare, mers, umblet, agitație, circulație, animație, forfotă, vânzoleală
• evoluție - dezvoltare, desfășurare, devenire, progres, înaintare, deplasare, mers, mișcare, transformare
• mers - mișcare, deplasare, umblet, înaintare, desfășurare, dezvoltare, evoluție, progres, curs
• șuiță - alai, escortă, însoțitori, serie, șir, rând, succesiune, continuitate, înlănțuire
• tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
• flux - val, năvală, revărsare, debit, curent, circulație, deplasare, mișcare (intensă), maree
• marș - mers, deplasare, drum, parcurs, itinerar, afară!, ieși!, pleacă!, du-te!
• căsătorie - mariaj, căsnicie, matrimoniu, însoțire, însurare, măritiș
• circulație - umblet, mișcare, deplasare, răspândire, uz, difuzare
• curent - curs, curgere, flux, mișcare (socială), revendicare, acțiune
• continuare - urmare, prelungire, succesiune
• ducă - plecare, pornire
• progres - propășire, dezvoltare, înaintare, creștere, mers-înainte
• proliferare - înmulțire, sporire, reproducere
• prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie

Dex mergere

• mergere 1 Mers1 (1). 2 ~ înainte Progres. 3 Plecare dintr-un anumit loc. 4 (Rar) Vizită. 5 Însoțire. 6 ~ după cineva Urmare, respectare a sfaturilor sau a învățăturilor cuiva. 7 Căsătorie a unei femei. 8 Succesiune. 9 Continuare. 10 Continuitate. 11 Intrare în vigoare. 12 Curgere a unui râu.
• MÉRGERE (Rar) Acțiunea de a merge și rezultatul ei; mișcare (a unei ființe sau a unui obiect mobil) dintr-un loc în altul; deplasare, mers. – merge.
• MÉRGERE (Rar) Acțiunea de a merge; pornire, plecare, ducere. Serdarul luase cu prilejul mergerii la școală a lui Costache, manele de Bălcescu. CAMIL PETRESCU, O. I 148. A ta e mergerea mereu Spre țintă. COȘBUC, P. I 287. Vra... să lasă slobodă mergerea lamelor încotro vor voi. DRĂGHICI, R. 162.
• me merge
• mere merge

Sinonimul cuvântului mergere

Testează-te!