Dicționar de sinonime
Sinonime mișunare
Cuvântul „mișunare” are următoarele sinonime:
mișunare ( substantiv )
- agitație
- aglomerație
- animație
- colcăială
- foială
- foire
- forfotă
- forfoteală
- frământare
- furnicare
- mișcare
- mișuială
- mișuneală
- roială
- viermuială
- viermuire
- fâțâială
- fâțâire
- fâțâit
- vânzoleală
- fojgăială
- vânzoală
Sinonime Apropiate
- forfotă - foială, agitație, animație, furnicare, mișuială, viermuire
- foială - furnicar, forfotă, agitație, fâțâială, fojgăială
- mișcare - deplasare, plecare, mers, umblet, agitație, circulație, animație, forfotă, vânzoleală
- animație - însuflețire, antren, vioiciune, agitație, forfotă, vânzoleală
- învălmășeală - forfoteală, îngrămădire, înghesuială, îmbulzeală, aflux, aglomerație
- fierbere - clocotire, clocot, ebuliție, efervescență, agitație, frământare, neliniște, tulburare
- furnicar - mușuroi, mișunare, agitație, aglomerare, înghesuială
- agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
- tempo - cadență, ritm, mișcare
- veselie - voioșie, bună dispoziție, animație, jovialitate, haz, chef, petrecere, bairam
- fason - formă, aspect, model, șablon, croială, calapod, tipar, izmeneală, alintare
- febră - temperatură, fierbințeală, călduri, dogoare, emoții, încordare, agitație, tensiune
- febrilitate - agitație, intensitate, grabă, încordare, înfrigurare, tensiune
- flux - val, năvală, revărsare, debit, curent, circulație, deplasare, mișcare (intensă), maree
- furtună - vijelie, vifor, frământare, zbucium, revoltă, tulburare
Dex mișunare
- mișunare Aglomerație mișină (8).
- MIȘUNÁRE, mișunări, (Rar) Faptul de a mișuna; aglomerație, mișcare, forfoteală, mișuială, mișuneală. – mișuna.
- MIȘUNÁRE Acțiunea de a mișuna și rezultatul. ei; forfoteală. Se vedea înfiripîndu-se de departe mulțimea țăranilor. Era o mișunare de siluete negre, mărunte. DUMITRIU, B. F. 122.
- cleșcăí A mișuna.
- mișina mișuna
- mișuna 1 ( ființe adunate laolaltă în număr mare) A forfoti. 2 ( o singură persoană) A umbla de colo până colo.
- mișuni mișuna
- mișunire mișunare
- MIȘUNÁ, 3 míșună, I. (Despre ființe) A umbla de colo până colo; a forfoti, a viermui, a se foi2, a colcăi, a mișui. – mișină.
- MIȘUNÁ, 3 míșună, I. (Despre ființe) A se mișca în număr mare de colo până colo; a forfoti, a viermui, a se foi2, a colcăi, a mișui. – mișină.