Dicționar de sinonime
Sinonime mixtură
Cuvântul „mixtură” are următoarele sinonime:
mixtură ( substantiv )
- amestec
- hibrid
Alte sinonime:
- amestecătură
- combinație
- încâlceală
- încâlcire
- încâlcitură
- încurcătură
- amalgam
- brasaj
- cocktail
- melanj
- mixtiune
Sinonime Apropiate
- potpuriu - amestecătură, mixtură, vălmășag
- terci - amestec, mixtură, talmeș-balmeș
- ghiveci - oală, glastră, vas, amestec, amestecătură, mixtură
- hibrid - corcit, amestecat
- mistreț - amestecat, corcit, hibrid, încrucișat, eterogen, pădureț, acrișor, grosolan, primitiv
- mixt - compus, amestecat, eterogen, hibrid
- amalgam - amestec, combinație, conglomerat, mixtură
- învălmăși - a se amesteca
- felurit - variat, amestecat, divers
- frământa - a plămădi, a malaxa, a amesteca, a se agita, a fremăta, a se foi, a răsuci, a învârti, a freca
- freca - a masa, a frecționa, a lustrui, a șterge, a curăța, a făcălui, a amesteca, a bate, a șicana
- fuziona - a (se) contopi, a (se) uni, a se reuni, a (se) amesteca
- heteroclit - compozit, eterogen, amestecat
- implica - a (se) angaja, a se amesteca, a participa, a se include
- impuritate - murdărie, gunoi, deșeu, corp străin, amestec, toxicitate
Dex mixtură
- mixtură 1 Substanță, material provenite din amestecarea mai multor substanțe, materiale de obicei lichide sau granulate. 2 Amestec de elemente eterogene amestecătură, (rar) mișmaș. 3 Medicament care constă dintr-un amestec de mai multe substanțe. 4 Sunet deosebit obținut la orgă prin producerea simultană a unor timbruri diferite.
- MIXTÚRĂ, mixturi, 1. (, ) Amestec de elemente eterogene; amestecătură. 2. Substanță, material, amestec etc. preparate prin amestecarea mai multor substanțe, materiale etc., de obicei lichide sau granulare. 3. Sunet deosebit obținut la orgă prin producerea simultană a unor timbre diferite. – Din mixture, mixtura.
- MIXTÚRĂ, mixturi, 1. (, ) Amestec de elemente eterogene; amestecătură. 2. Substanță, material, amestec etc. preparate prin amestecarea mai multor substanțe, materiale etc., de obicei lichide sau granulare. 3. Sunet deosebit obținut la orgă prin producerea simultană a unor timbruri diferite. – Din mixture, mixtura.
- MIXTÚRĂ, mixturi, 1. (Livresc, depreciativ) Amestec de elemente eterogene; amestecătură. amalgam. Tabloul din urmă e o amestecătură de panteism... o mixtură metafizică. GHEREA, ST. CR. I 94. 2. Medicament lichid preparat prin amestecarea mai multor substanțe. 3. Amestec format din două sau mai multe materiale granulare diferite, folosit la prepararea betonurilor, a mortarelor etc.