Dicționar de sinonime

Sinonime modalitate

Cuvântul „modalitate” are următoarele sinonime:

modalitate ( substantiv )
  • cale
  • mijloc
  • mod
  • posibilitate
  • modru
Alte sinonime:
  • regim
  • chip
  • fel
  • formă
  • manieră
  • metodă
  • procedare
  • procedeu
  • procedură
  • putință
  • sistem
  • cap
  • manoperă
  • marșă
  • mediu
  • mijlocire
  • gen
  • stil


Sinonime Apropiate

  • metodă - procedeu, mod, mijloc, cale, manieră, modalitate, sistem, stil
  • procedeu - modalitate, mod, manieră, mijloc, fel, metodă, sistem, soluție
  • filieră - cale, mijloc, intermediu, mijlocire
  • modru - mod, chip, fel, mijloc
  • cale - drum, curs, itinerar, direcție, linie, sens, metodă, mijloc, chip
  • mijloc - centru, miez, inimă, talie, brâu, șale, jumătate, cale, mijloc
  • proiecta - a plănui, a pune la cale, a intenționa, a prelimina, a gândi, a preconiza, a contura, a profila, a azvârli
  • șale - mijloc
  • șansă - noroc, posibilitate, prilej, sorți, circumstanță (favorabilă)
  • șleau - drum, cale, cărare
  • șosea - cale, arteră, magistrală, autostradă
  • trăsură - caleașcă, birjă, docar, droșcă, rădvan
  • virtualitate - posibilitate, probabilitate, ipoteză, perspectivă
  • farsă - piesă (veselă), comedie, glumă, păcăleală, festă, ghidușie
  • fel - procedeu, manieră, mod, chip, sistem, cale, varietate, soi, gen

Dex modalitate

  • modalitate 1 Procedeu, mijloc, metodă folosită în vederea realizării unui scop mod (1), manieră (1). 2 (Rar) Conjunctură. 3 Determinare a caracterului necesar, contingent, posibil sau imposibil al unei judecăți. 4 Clauză restrictivă care întârzie sau stinge efectul unei obligații.
  • MODALITÁTE, modalități, 1. Procedeu, mijloc, metodă folosită în vederea realizării unui scop; mod (1), manieră. 2. Determinare a caracterului necesar, contingent, posibil sau imposibil al unei judecăți. – Din modalité.
  • MODALITÁTE, modalități, 1. Fel, chip, mijloc de a efectua un lucru; mod, putință, posibilitate. ◊ A găsi o modalitate = a găsi o cale, un mijloc, un aranjament pentru a ieși sau a scoate pe cineva dintr-o situație dificilă sau a rezolva o chestiune complicată. 2. Criteriul de diferențiere al judecăților după gradul lor de certitudine. 3. Caracterul unei compoziții, modul (major sau minor) în care e scrisă o bucată.
  • MODALITÁTE 1. Fel, chip, mod de a face sau de a prezenta ceva. 2. Criteriul de diferențiere a judecăților după gradul lor de certitudine. 3. Caracterul unei fraze muzicale determinat de raportul de intervale dintre sunetele componente. .
  • MODALITÁTE 1. procedeu, mod de a face, de a prezenta ceva. 2. (log.) criteriu de diferențiere a judecăților după gradul lor de certitudine. 3. caracterul unei fraze muzicale determinat de raportul de intervale dintre sunetele componente. (< fr. modalité)


Sinonimul cuvântului modalitate

Sinonimul cuvântului modalitate


Testează-te!