Dicționar de sinonime
Sinonime moleșeală
Cuvântul „moleșeală” are următoarele sinonime:
moleșeală ( substantiv )
- sfârșeală
- slăbiciune
- zălezitură
- lâncezeală
- lâncezire
- moleșire
- toropeală
- toropire
- torpoare
- târomeală
- moliciune
- moleață
- moloșeală
Sinonime Apropiate
- lâncezeală - moleșeală, piroteală, toropeală, inacțiune, apatie, inerție
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- amorțeală - toropeală, moleșeală, slăbire, inerție, indiferență, stagnare
- marasm - istovire, epuizare, descurajare, extenuare, sfârșeală
- meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
- neputință - incapacitate, paralizie, imposibilitate, slăbiciune, suferință, boală, nevolnicie
- ațipeală - moțăială, piroteală, picoteală, somnolență, toropeală
- inaniție - înfometare, sfârșeală, istovire
- leșin - sfârșeală, amețeală, sincopă, inconștiență
- căldură - temperatură, febră, fierbințeală, arșiță, caniculă, zăpușeală, dogoare, năduf, pojar
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
Dex moleșeală
- moleșeală 1 Senzație de slăbire, de pierdere a puterilor moleșire (1), moliciune (10), sfârșeală, moleșitură, moleață (1), molăiață. 2 Stare de toropeală premergătoare somnului moliciune (11). 3 (; moloșeală) Stare în care se află un lucru muiat.
- MOLEȘEÁLĂ, moleșeli, Senzație de diminuare a puterii, a energiei, adesea însoțită de somnolență; slăbiciune, moliciune; sfârșeală; toropeală. – Moleși + -eală.
- MOLEȘEÁLĂ, moleșeli, Senzație de diminuare a puterii, a energiei, adesea însoțită de somnolență; moliciune; sfârșeală; toropeală. – Moleși + -eală.
- MOLEȘEÁLĂ Stare de slăbire a energiei, însoțită de somnolență, lene etc.; toropeală, moliciune; sfîrșeală. O moleșeală mă cuprinse; îmi venea să mă întind și să dorm. SADOVEANU, P. 127. Moleșeala crescu, inundîndu-i ochii, inima. SAHIA, N. 37. Nu se putea mișca, nu vorbea, dar simțea o dulce moleșeală în tot trupul. BART, E. 351.
- MOLEȘEÁLĂ ~éli f. Stare de slăbire a forței fizice însoțită de somnolență; moliciune. /a moleși + suf. ~eală
- moleșeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te moleși, starea omuluĭ moleșit: cînd mănîncĭ prea mult, te cuprinde moleșeala. – Și molo-.
- moloșeală moleșeală
- moleșeală
- moleșeală, -șeli.
- MOLEȘEÁLĂ s. 1. sfârșeală, slăbiciune, (reg.) zălezitură. (Simte o ~ greu de învins.) 2. lâncezeală, lâncezire, moleșire, toropeală, toropire, (franțuzism rar) torpoare, (Munt. și Olt.) târomeală. (Stare de ~ premergătoare somnului.)
Antonime moleșeală
- Moleșeálă ≠ vigoare, vlagă