Dicționar de sinonime
Sinonime motiv
Cuvântul „motiv” are următoarele sinonime:
motiv ( substantiv )
- cauză, pricină, rațiune, temei, dovadă
- pretext, argument, scuză
- prilej, ocazie, circumstanță
Alte sinonime:
- cale
- șteamăt
- profasis
- temă
- considerent
- mobil
- cuvânt
- noimă
- price
- cap
- obiect
- povod
- rezon
- izvor
- sămânță
- motivare
- motivație
- pofidă
- pricinuire
- podoimă
- chip
Sinonime Apropiate
- considerent - idee, opinie, părere, argument, motiv, cauză, temei, rațiune, mobil
- mobil - cauză, motiv, pricină, considerent, rațiune, temei
- cauză - motiv, pricină, considerent, mobil, rațiune, temei, origine, obârșie, izvor
- pretext - subterfugiu, scuză motiv, prilej, alibi
- sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie
- împrejurare - caz, circumstanță, situație, stare, condiție, postură, ocazie, prilej, moment
- argument - motivare, motiv, dovadă, explicație, raționament, probă
- documentat - cunoscător, informat, pregăti, motivat, întemeiat, argumentat, temeinic
- scuzabil - motivabil, aplicabil, justificabil, scuzați!, pardon!, scuze!
- scuza - a se justifica, a se dezvinovăți, a motiva, a ierta, a scuti, a trece cu vederea
- subiect - materie, problemă, temă, cauză, motiv, acțiune
- șansă - noroc, posibilitate, prilej, sorți, circumstanță (favorabilă)
- fundamentat - întemeiat, just, justificat, legitim, motivat
- memorandum - memorial, document, motivare, argumentare, memoriu
- motiva - a justifica, a îndreptăți, a scuza, a legitima
Dex motiv
- motiv 1 Rațiune care justifică o acțiune. 2 Imbold care împinge pe cineva la săvârșirea unei acțiuni sau care determină o acțiune. 3 Fără ~ Nejustificat. 4 Pentru ~ul că... Deoarece. 5 Pretext. 6 Scuză. 7 Pe ~ că... Pretextând că... 8 A da cuiva ~ (să...) A oferi cuiva un pretext pentru ceva. 9 Ocazie. 10 Cel mai mic element constitutiv al unei piese muzicale, din dezvoltarea căruia ia naștere tema muzicală. 11 Element sculptural, pictural sau ornamental fundamental, folosit într-o compoziție decorativă sau arhitecturală. 12 Temă principală sau idee fundamentală a unei opere literare. 13 Temă principală, idee fundamentală a unui curent, a unei mișcări culturale.
- MOTÍV, motive, I. Cauza, rațiunea, temeiul subiectiv al unei acțiuni; imboldul care împinge la o acțiune sau care determină o acțiune; mobil. ◊ Fără motiv = nejustificat. ◊ Pentru motivul că... = fiindcă, deoarece. ♦ Pretext. ◊ Pe motiv că... = pretextând că..., aducând argumentul că... ◊ A da cuiva motiv să... = a provoca pe cineva să..., a da cuiva pretext să... II. 1. Cel mai mic element constitutiv al unei piese muzicale, din dezvoltarea căruia ia naștere tema muzicală; temă, melodie, intonație. 2. Element pictural, sculptural sau de broderie, folosit într-o compoziție decorativă sau arhitecturală. 3. Idee fundamentală sau temă principală a unei opere literare. – Din motif, motivo, Motiv.