Dicționar de sinonime

Sinonime scuza

Cuvântul „scuza” are următoarele sinonime:

scuză ( substantiv )
  1. justificare, dezvinovățire, motivare
  2. iertare, scutire, pardon
Alte sinonime:
  • iertăciune
  • motivație
  • scuzare
  • răspuns
  • motiv
  • disculpare
  • dezvinuire
  • pretext
  • cale
  • șteamăt
  • profasis
scuza ( verb )
  1. a se justifica, a se dezvinovăți, a motiva
  2. a ierta, a scuti, a trece cu vederea
Alte sinonime:
  • dezvinovăți
  • a justifica
  • a [se] apăra
  • a [se] dezvinovăți
  • a [se] disculpa
  • a [se] justifica
  • a [se] dezvinui
  • a [se] cura
  • a [se] îndreptăți
  • a [se] mântui
  • a prezenta scuze
  • scuză


Sinonime Apropiate

  • alibi - justificare, motivare, scuză
  • iertare - absolvire, scutire, scuză, îngăduință, milostivire, îndurare, indulgență, clemență, generozitate
  • scuzabil - motivabil, aplicabil, justificabil, scuzați!, pardon!, scuze!
  • explicație - lămurire, clarificare, deslușire, limpezire, precizare, justificare, motivare, motiv, pricină
  • amnistie - iertare, scutire, ștergere, anulare (de pedeapsă)
  • motiva - a justifica, a îndreptăți, a scuza, a legitima
  • dezvinovăți - a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza
  • fundamentat - întemeiat, just, justificat, legitim, motivat
  • ierta - a absolvi, a scuti, a trece cu vederea
  • explica - a lămuri, a elucida, a desluși, a preciza, a demonstra, a clarifica, a limpezi, a justifica, a motiva
  • îndurare - milă, iertare, milostivire
  • legitim - legal, just, drept, justificat, motivat, îndreptățit
  • legitima - a justifica, a motiva
  • memorandum - memorial, document, motivare, argumentare, memoriu
  • motivat - justificat, legitim, fundamental, îndreptățit, just, logic, temeinic

Dex scuza

  • SCUZÁ, scuz, I. 1. A cere scuze (2), a-și exprima (în fața cuiva) părerea de rău pentru o greșeală făcută; a se dezvinovăți, a se justifica. ◊ Scuzați! formulă de politețe prin care cineva își cere iertare pentru o greșeală, o stângăcie etc. 2. A accepta, a primi scuzele (2) cuiva; a ierta. – Din scusare. excuser.
  • SCUZÁ, scuz, I. 1. A-și cere iertare pentru o greșeală făptuită, pentru un deranj sau o jignire adusă cuiva; a-și exprima părerea de rău. Se scuză că-l găseam în papuci. SADOVEANU, E. 127. Soția prefectului îl refuză, scuzîndu-se amabil. REBREANU, R. I 220. S-a scuzat dacă ne-a făcut cumva vreo necuviință. CARAGIALE, O. II 360. 2. A accepta, a primi scuzele cuiva; a ierta. A scuza un copil. ♦ (La ) Formulă de politețe prin care cineva își cere iertare pentru un deranj sau o stîngăcie. pardon. Prefectul zise: Am o chestie de slujbă cu tine, colonele... Ne scuzați... coniță. DUMITRIU, N. 116. – și: (nerecomandabil) scuzez (IBRĂILEANU, SP. CR. 37, MACEDONSKI, O. IV 33).
  • SCUZÁ I. 1. A aduce, a-și cere scuze; a se dezvinovăți. 2. A accepta scuzele cuiva; a ierta. .
  • SCUZÁ I. a aduce, a-și cere scuze; a se dezvinovăți. II. tr. a accepta scuzele cuiva; a ierta. (< it. scusare, fr. excuser)
  • A SE SCUZÁ mă scuz intranz. A-și cere scuze (pentru o greșeală, pentru un deranj etc.); a cere iertare; a-și exprima regretul. ◊ Scuzați (vă rog)! formulă de politețe prin care cineva își cere iertare pentru o greșeală, pentru un deranj etc. /<fr. excuser, it. scusare


Sinonimul cuvântului scuza

Sinonimul cuvântului scuza


Testează-te!