Sinonime moștenitor

Cuvântul „moștenitor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• continuator - urmaș, succesor, descendent
• descendent - coborâtor, urmaș, continuator, succesor
• epigon - urmaș, succesor, descendent
• progenitură - descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, copil
• coborâtor - înclinat, povârnit, în pantă, descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, epigon
• strănepot - urmaș, descendent, vlăstar
• viță - vie, coardă, vlăstar, rudă, descendent, neam, urmaș
• vlăstar - lăstar, copăcel, urmaș, copil, descendent, coborâtor
• lăstar - mlădiță, ramură, crenguță, coardă, urmaș, descendent, odraslă
• mlădiță - lăstar, mladă, vlăstar, altoi, odraslă, urmaș, copil
• descendență - succesiune, posteritate, urmași, moștenire
• discipol - elev, ucenic, învățăcel, novice, continuator, adept, urmaș
• moștenire - succesiune, patrimoniu, clironomie
• sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie

Dex moștenitor

• moștenitor, ~oare 1 Persoană care moștenește bunuri materiale sau care devine, prin succesiune, beneficiarul unui drept succesor. 2 Persoană care urmează pe cineva într-un post, într-o demnitate succesor, urmaș, moștean (1), moșan (1). 3 a Care moștenește1 ceva. 4 a Care se transmite prin moștenire, ereditar. 5 a Prinț ~ (În monarhiile ereditare) Prinț destinat să urmeze la domnie după moartea suveranului. 6 Posteritate. 7 Copil. 8 Proprietar de case. 9 Băștinaș. 10 Colăcel care se dă colindătorilor în ajunul Crăciunului.
• MOȘTENITÓR, -OÁRE, moștenitori, -oare, și 1. Persoană care moștenește, care are drept de succesiune legală sau testamentară. ♦ Persoană care urmează pe cineva într-un post, într-o demnitate; succesor, urmaș. ◊ (Și adjectival) Prinț moștenitor sau moștenitorul tronului = persoană care urmează la tron după moartea unui suveran. 2. Fiu, copil (în raport cu părinții săi). – Moșteni + -tor.
• MOȘTENITÓR, -OÁRE, moștenitori, -oare, și 1. Persoană care moștenește bunuri materiale sau care devine, prin succesiune, beneficiarul unui drept; persoană care urmează pe cineva într-un post, într-o demnitate; succesor, urmaș. ◊ (Și adjectival) Prinț moștenitor sau moștenitorul tronului = prinț care urmează să se urce pe tron după moartea suveranului. 2. Fiu, copil (în raport cu părinții săi). – Moșteni + -tor.

Sinonimul cuvântului moștenitor

Testează-te!