Dicționar de sinonime
Sinonime negustorie
Cuvântul „negustorie” are următoarele sinonime:
negustorie ( substantiv )
- negoț, comerț
- afacere, tranzacție
Alte sinonime:
- marfă
- produs
- prăvălie
- sfârnărie
- pazarlâc
Sinonime Apropiate
- negoț - negustorie, comerț, marfă, produse
- comerț - negoț, negustorie, vânzări
- dever - vânzare, afacere, comerț
- operație - intervenție, acțiune, lucrare, afacere, tranzacție, calcul, socoteală
- afacere - treabă, acțiune, chestiune, combinație, aranjament, învârteli, alișveriș, tranzacție, bișniță
- alișveriș - negoț, afacere, vânzare
- daraveră - pățanie, belea, încurcătură, bucluc, necaz, proces, afacere, treabă, negustorie
- speculă - afacere, învârteală, șarlatanie, speculație
- trafic - circulație, transporturi, comerț, afaceri
- trafica - a negocia, a face comerț (ilicit)
- gheșeft - afacere, ciubuc, aranjament, învârteală
- interes - atracție, solicitare, atenție, luare-aminte, avantaj, folos, profit, câștig, afacere
- marfă - produs, articol, bunuri, negustorie
- aranjament - înțelegere, acord, învoială, potrivire, tranzacție, pact, plan, proiect, prospect
- bișniță - afacere
Dex negustorie
- negustorie 1 Activitate economică privind circulația mărfurilor, realizată prin schimb de produse sub formă de vânzare-cumpărare comerț, negoț, neguțătorie (1), pazarlâc. 2 Afacere. 3 Întreprindere comercială. 4 (; rar) Prăvălie. 5 Marfă.
- NEGUSTORÍE, negustorii, 1. (La ) Activitate economică (particulară) privind circulația mărfurilor, vânzarea și cumpărarea lor; schimb de produse sub formă de vânzare-cumpărare; negoț, comerț (particular). 2. Afacere, întreprindere comercială. – Negustor + -ie.
- NEGUSTORÍE, negustorii, 1. Profesiunea, starea sau calitatea de negustor; faptul de a vinde și a cumpăra mărfuri; negoț, comerț. Mergea bine negustoria lumînărarului. STANCU, D. 242. Apuca-n călătorie, Să facă negustorie. ALECSANDRI, P. P. 38. 2. Afacere. Mai făcea... nu-i vorbă, și alte negustorii. CREANGĂ, P. 112. – Variante: (învechit și regional) neguțătoríe (EMINESCU, N. 153), neguțitoríe (NEGRUZZI, S. I 297)
- NEGUSTORÍE ~i f. 1) Activitate comercială particulară; comerț particular; negoț. 2) Ocupația negustorului. 3) depr. Tranzacție comercială (cu dedesubturi). /negustor + suf. ~ie
- negustorie f. 1. meseria negustorului; 2. afacere comercială.
- negustoríe f. Negoț, comerciŭ, trafic.
- negoțetorie neguțătorie
- negoțitorie neguțătorie
- neguțitorie neguțătorie
- NEGUȚĂTORÍE negustorie.