Dicționar de sinonime

Sinonime nesimțire

Cuvântul „nesimțire” are următoarele sinonime:

nesimțire ( substantiv )
  1. leșin, colaps
  2. nerușinare, insolență, obrăznicie, impertinență, necuviință
  3. nepăsare, indiferență, insensibilitate
Alte sinonime:
  • nesensibilitate
  • nesimțibilitate
  • inconștiență
  • lipotimie
  • leșinătură


Sinonime Apropiate

  • nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
  • obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
  • indiferență - nepăsare, apatie, tembelism, pasivitate, insensibilitate
  • insensibilitate - indiferență, nesimțire
  • insolență - tupeu, obrăznicie, nerușinare, ireverență
  • măgărie - neghiobie, prostie, necuviință, obrăznicie, impertinență
  • nepăsare - indiferență, delăsare, pasivitate, dezinteres, lenevie, inerție, nesimțire, tembelism, indolență
  • apatie - nepăsare, indiferență, insensibilitate, detașare
  • golănie - mojicie, necuviință, obrăznicie, măgărie
  • flegmă - expectorație, scuipat, salivă, indiferență, răceală, pasivitate, nepăsare, indolență
  • impolitețe - necuviință, mitocănie, obrăznicie
  • indecență - necuviință, nerușinare
  • neglijență - nepăsare, indolență, delăsare, apatie, indiferență, neîngrijire, dezordine, incurie
  • sfârșeală - oboseală, epuizare, extenuare, leșin
  • țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie

Dex nesimțire

  • nesimțire 1 Lipsă de bun-simț, de delicatețe, de bună creștere nesimțibilitate (2). 2 Faptă, atitudine care denotă lipsă de delicatețe, de bună creștere. 3 Indiferență. 4 Lipsă de sensibilitate. 5 ( a fi în ~, a cădea în ~) Stare de inconștiență leșin.
  • NESIMȚÍRE 1. Pierdere a cunoștinței; leșin. 2. Lipsă de bun-simț; purtare a celui nesimțit2 (1). 3. Indiferență, răceală; lipsă de sensibilitate. – ne- + simțire.
  • NESIMȚÍRE 1. Pierdere a cunoștinței; leșin. 2. Lipsă de bun-simț: purtare a celui nesimțit2 (1). 3. Indiferență, răceală; lipsă de sensibilitate. – Ne- + simțire.
  • NESIMȚÍRE 1. (Construit mai ales cu verbele «a fi», «a rămîne», «a cădea» etc. și precedat de «în») Pierdere a cunoștinței, lipsă de cunoștință de sine; leșin. Și-n nesimțire cade pe-a jilțului său spată. EMINESCU, O. I 95. 2. Lipsă de bun-simț; purtare a celui nesimțit.
  • NESIMȚÍRE f. 1) Lipsă de bun-simț; nerușinare. 2) Stare de inconștiență; pierdere a cunoștinței; leșin. ◊ A cădea în ~ a-și pierde cunoștința; a leșina. /ne- + simțire
  • nesimțire f. lipsă de simțire.
  • nesimțíre f. Insensibilitate, lipsă de simțire. Apatie, indiferență, indolență. Impasibilitate.
  • NESIMȚÍRE s. 1. insensibilitate, nesensibilitate, (înv.) nesimțibilitate. (~ la injecții.) 2. v. leșin.
  • NESIMȚIRE 1. insensibilitate, nesensibilitate, nesimțibilitate. (~ la injecții.) 2. inconștiență, leșin, lipotimie, (rar) leșinătură. (Se află încă în stare de ~.)
  • Nesimțire ≠ sensibilitate


Antonime nesimțire

  • Nesimțire ≠ sensibilitate


Sinonimul cuvântului nesimțire

Sinonimul cuvântului nesimțire


Testează-te!