Dicționar de sinonime
Sinonime nesocotință
Cuvântul „nesocotință” are următoarele sinonime:
nesocotință ( substantiv )
- nechibzuință
- imprudență
- ignoranță
- prostie
Alte sinonime:
- necugetare
- neprevedere
- nesăbuință
- nesăbuire
- gogomănie
- nătângie
- neghiobie
- nerozie
- stupiditate
- netoție
- nătărăie
- inconștiență
- lipsă de chibzuială
- lipsă de judecată
- nebunie
- necumpănire
- nesocotire
- ușurință
- nepăsare
- nesocoteală
Sinonime Apropiate
- imprudență - nechibzuință, necugetare, nesăbuință, nesocotință
- nechibzuință - nesocotință, necugetare, imprudență, necumpătare, ușurință
- ignoranță - incultură, prostie, neștiință, stupiditate
- nepricepere - ignoranță, prostie, neghiobie
- nesăbuință - nechibzuință, imprudență
- gafă - greșeală, prostie, scrânteală, nesocotință, impolitețe, jignire
- stupiditate - absurditate, nerozie, prostie, aiureală
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- gogomănie - neghiobie, prostie
- idioție - neghiobie, tâmpenie, prostie, nerozie, cretinism
- imbecilitate - prostie, nerozie, tâmpenie
- incultură - ignoranță, necunoaștere
- întuneric - întunecime, noapte, beznă, obscuritate, tenebre, incultură, primitivism, ignoranță
- măgărie - neghiobie, prostie, necuviință, obrăznicie, impertinență
- miopie - vedere scurtă, miopism, mărginire, stupiditate, prostie, nerozie
Dex nesocotință
- nesocotință 1 Lipsă de judecată, de înțelepciune, de chibzuință în acțiuni neghiobie (2), nebunie (6), nesocoteală, nesocotire (2). 2 Imprudență în acțiuni nesocotire (2). 3 Nepăsare (5). 4 Faptă, vorbă de om lipsit de judecată nechibzuință, necugetare, nesăbuință, prostie.
- NESOCOTÍNȚĂ, nesocotințe, 1. Lipsă de judecată, de înțelepciune, de chibzuință (în acțiuni); ușurință, imprudență (în acțiuni). 2. Faptă sau vorbă de om nesocotit (1); nechibzuință, nesăbuință, prostie. – ne- + socotință.
- NESOCOTÍNȚĂ, nesocotințe, 1. Lipsă de judecată, de înțelepciune, de chibzuință (în acțiuni); ușurință, imprudență (în acțiuni). 2. Faptă sau vorbă de om nesocotit (1); nechibzuință, nesăbuință, prostie. – Ne- + socotință.
- NESOCOTÍNȚĂ, nesocotințe, Lipsă de chibzuială; ușurință, nechibzuință; imprudență; (concretizat) faptă, vorbă etc. nechibzuită. Am să te pedepsesc amar pentru nesocotința ta. ISPIRESCU, L. 87. Simți urmările nesocotinței sale. NEGRUZZI, S. I 25. Îl vom vedea... generos pînă la nesocotință. BĂLCESCU, O. II 272.
- nesocotință f. nechibzuință.
- nesocotínță f., pl. e. Nechibzuință, purtare de om nesocotit.
- NESOCOTÍNȚĂ s. 1. v. imprudență. 2. v. prostie.
- NESOCOTINȚĂ 1. imprudență, nechibzuință, necugetare, neprevedere, nesăbuință, nesăbuire. (A comis o ~.) 2. gogomănie, nătîngie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, (rar) netoție, ( si ) nătărăie. (A spus o ~.)