Dicționar de sinonime
Sinonime nobilitate
Cuvântul „nobilitate” are următoarele sinonime:
nobilitate ( substantiv )
- aristocrație
- nobilime
- noblețe
Sinonime Apropiate
- aristocrație - nobilime, boierime
- boierime - aristocrație, moșierime, nobilime, protipendadă
- filantropie - dărnicie, mărinimie, generozitate, noblețe, binefacere, dar, donație
- mărinimie - bunăvoință, generozitate, dărnicie, noblețe, bunătate, filantropie
- altruism - generozitate, dăruire, mărinimie, larghețe, noblețe
- bunătate - omenie, cumsecădenie, generozitate, noblețe, bunăvoință, amabilitate, blândețe
- bunăvoință - amabilitate, noblețe, generozitate, silință, râvnă, zel
- caritate - generozitate, bunătate, dărnicie, omenie, noblețe
- delicatețe - finețe, gingășie, suavitate, frăgezime, grație, noblețe
Dex nobilitate
- nobilitate 1 Nobilime (1). 2-4 Noblețe (2-4).
- NOBILITÁTE 1. Noblețe (1). 2. Noblețe (3). – Din nobilitas, -atis.
- NOBILITÁTE, nobilități, 1. Noblețe (1). 2. Noblețe (3). – Din nobilitas, -atis.
- NOBILITÁTE (Învechit) Noblețe (1). Catîrul ce-și laudă nobilitatea. ALEXANDRESCU, M. 291. Vulpea și crocodilul au început a se prici pentru nobilitate care va fi mai de bun neam. ȚICHINDEAL, F. 69.
- NOBILITÁTE Clasa nobililor; nobilime. .
- nobilitat, ~ă 1 ( substanțe, materiale ) Îmbunătățit calitativ înnobilat. 2 ( oameni) Care a primit un titlu de nobil (1) înnobilat.
- noblătate nobilitate
- NOBILITÁTE s. v. aristocrație, nobilime, noblețe.
- nobilitate ARISTOCRAȚIE. NOBILIME. NOBLEȚE.
- nobilitát, -ă, adj. (înv.) 1. îmbunătățit calitativ, perfecționat, înnobilat. 2. care a primit un titlu de nobil; înnobilat.