Dicționar de sinonime
Sinonime nun
Cuvântul „nun” are următoarele sinonime:
nun ( substantiv )
- naș
Sinonime Apropiate
- pământean - băștinaș, indigen, aborigen, neaoș, muritor, ins, lumesc, mirean, profan
- poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
- schimnicie - călugărie, asceză, pustnicie, schit, mănăstire
- scorneală - minciună, invenție, născocire
- scorni - a plăsmui, a inventa, a minți, a născoci, a broda, a ticlui, a urzi, a stârni, a isca
- șugar - nou-născut, sugaci, făt, bebeluș
- șăgalnic - poznaș, glumeț, șugubăț, hazliu, spiritual
- tacâm - harnașament, echipament, serviciu de masă, cortegiu, gloată
- ticlui - a aranja, a potrivi, a așeza, a născoci, a scorni, a minți
- vecin - învecinat, mărginaș, apropiat, alăturat, limitrof, iobag
- vezică - bășică, balonaș
- fantezie - imaginație, închipuire, reverie, plăsmuire, scornire, născocire, ficțiune, himeră, iluzie
- fantezist - imaginar, închipuit, născocit, fantastic, iluzoriu, ireal, bizar, ciudat, excentric
- farsor - păcălici, posnaș, glumeț, mincinos, escroc, coțcar, impostor, șarlatan, șnapan
- făta - a naște, a face (pui)
Dex nun
- nun, ~ă 1 Fiecare dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin naș2 (18). 2 Bărbat și femeie care îndeplinesc acest ritual. 3 (; fete de ~e sau, rar, de ~) Fiecare dintre fetele care însoțesc mireasa la cununie și care au anumite atribuții la nuntă drușcă, nuntășiță.
- NUN, -Ă, nuni, -e, și Nume dat, în ziua căsătoriei, fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin; (la ) bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme; naș. – nonnus.
- NUN, nuni, (Adesea urmat de determinarea «mare») Bărbat care, împreună cu o femeie, asistă pe miri la căsătoria religioasă, îndeplinind formele cerute de ritualul bisericesc; naș de cununie; (la ) bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme. A fost nun mare Pipăruș Pătru cu Ileana Cosinzeana. RETEGANUL, P. I 81. Acum un an era nun mare la nunta lui Vișanu dorobanț. GHICA, S. 14. Dați-mi voie să fiu nunul domnișoarei Lina. ALECSANDRI, T. I 300.
- NUN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care însoțește mirii în ziua oficierii căsătoriei, având anumite atribuții; nănaș de cununie. ~ mare. /<lat. nonnus
- nun m. martor de cununie. .