Dicționar de sinonime
Sinonime oblădui
Cuvântul „oblădui” are următoarele sinonime:
oblădui ( verb )
- a ocroti, a proteja, a apăra
- a cârmui, a conduce
Alte sinonime:
- administra
- apăra
- cârmui
- conduce
- dirigui
- domni
- feri
- gospodări
- guverna
- ocroti
- păzi
- proteja
- stăpâni
- a administra
- a dirigui
- a dirija
- a domni
- a feri
- a gospodări
- a guverna
- a lua sub ocrotire
- a păzi
- a se afla la domnie
- a stăpâni
- a supraveghea
Sinonime Apropiate
- feri - a apăra, a proteja, a păzi, a ocroti, a adăposti, a protegui, a evita, a ocoli, a se eschiva
- adăposti - a ocroti, a găzdui, a primi, a oblădui, a proteja
- apărător - ocrotitor, protector, reazem, oblăduitor, avocat defensor, (sport) fundaș
- păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
- prezerva - a proteja, a apăra, a feri, a păzi, a păstra
- securitate - apărare, protecție, pază, siguranță, oblăduire
- sprijini - a susține, a propti, a fixa, a rezema, a ajuta, a ocroti, a proteja, a sponsoriza, a se baza
- tutela - a patrona, a sponsoriza, a garanta, a ajuta, a ocroti, a proteja, a susține
- gospodări - a administra, a chivernisi, a conduce, a ocârmui
- guverna - a conduce, a cârmui, a dirigui, a administra, a chivernisi, a ocârmui, a orienta, a îndruma
- guvernare - conducere, administrare, diriguire, cârmuire, chivernisim, regim, sistem politic
- administra - a conduce, a gospodări, a cârmui, a aplica, a face (un tratament)
- administrație - conducere, cârmuire, gospodărire, intendență (militară)
- cârmă - oiște, proțap, cârmuire, conducere, comandă, guvernare, domnie
- cârmui - a conduce, a administra, a guverna, a domni, a dirigui
Dex oblădui
- oblădui 1 A conduce. 2 A administra. 3 A domni. 4 A stăpâni.
- OBLĂDUÍ, oblăduiesc, IV. ( și ) 1. și A (se) conduce, a (se) administra, a (se) guverna. ♦ A domni. 2. A proteja, a ocroti, a apăra. – Din obladovati.
- OBLĂDUÍ, ohlăduiesc, IV. 1. A conduce, a administra, a cîrmui, a guverna. A oblăduit moșia pentru slava ei și-a lui. DAVILA, V. V. 33. Orînduind vechil... ca să cblăduiască împărăția... ieși spre seară din cetate. GORJAN, H. I 3. ◊ Mănăstiri osebite și neatîrnate unele de altele, oblăduindu-se fiecare de sine. ODOBESCU, S. II 16. ◊ Pe atunci, oblădida pe Lotru un boier mare. GALACTION, O. I 67. Alergă la prea înalta Poartă... rugîndu-se să-l mazilească și arătînd că nu mai iaste destoinic de a oblădui. La ODOBESCU, S. I 279. 2. A proteja, a ocroti, a apăra.
- A OBLĂDUÍ ~iésc înv. 1. tranz. 1) A dirija, stând în frunte; a conduce; a cârmui; a guverna; a administra. 2) A lua sub ocrotire; a ocroti; a păzi; a supraveghea; a proteja. 2. intranz. A se afla la domnie; a domni. /<sl. obladovati
- oblăduì v. a stăpâni o țară, a o guverna. .
- oblăduĭésc v. tr. (vsl. obladovati, obladati, oblasti , a guverna. V. vlăduĭesc). Rar azĭ. Guvernez, stăpînesc, ocîrmuĭesc, administrez un județ, o țară.
- oblădui ( 1 și 3 oblăduiesc, oblăduiască)
- OBLĂDUÍ vb. v. administra, apăra, cârmui, conduce, dirigui, domni, feri, gospodări, guverna, ocroti, păzi, proteja, stăpâni.