Sinonime oier

Cuvântul „oier” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• pastor - oier, cioban, păcurar
• cioban - păstor, baci, oier, păcurar
• păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
• feudalism - înapoiere, conservatorism, medievalism
• flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
• idilă - bucolică, poemă pastorală, dragoste, amor (naiv), afecțiune
• idilic - bucolic, pastoral, câmpenesc, idealizat, înfrumusețat
• latifundiar - moșier, boier, mare proprietar
• magnat - nemeș, boier, aristocrat, nobil
• moșier - latifundiar, (mare) proprietar, boier
• aiura - a delira, a vorbi aiurea
• aristocrație - nobilime, boierime
• bucolic - idilic, pastoral, campestru
• campestru - câmpenesc, pastoral, țărănesc, rustic
• căftăni - a boieri, a înnobila, a bate, a snopi, a părui

Dex oier

• oier 1-3 (Crescător) (proprietar sau) negustor de oi (1) oieș. 4 Păstor. 5 Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului1. 6 (; ; art.) Constelația Lira. 7 Căpușă (Ixodes ricinus).
• OIÉR, oieri, 1. Crescător, proprietar sau negustor de oi; păstor, cioban. 2. Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului1. 3. (; , rar) Lira1. – Oaie + -ar.
• OIÉR, oieri, 1. Crescător de oi, cioban, păcurar. Sămînța udeștenilor se trage din oieri maramureșeni. CAMILAR, N. II 5. Învățătura asta băiatul o avea de la bădița Neonil care o cunoștea de la oieri vechi, de la muntele Ceahlău. SADOVEANU P. M. 148. 2. (Învechit) Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului. Lăcuste mai puțin pustietoare decît cămărașii... oierii, vădrarii. RUSSO, S. 109. 3. Numele unei constelații; ciobanul-cu-oile. Stă-n mijlocul bolții oierul. Luceafăru-i gata s-apuie. COȘBUC, P. II 7.
• OIÉR ~i m. 1) fam. Persoană care are în grijă oile; păstor; cioban; ovicultor. 2) înv. Stăpân (sau îngrijitor) al unei târle; târlaș. 3) înv. Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului. 4) pop. Una dintre cele douăsprezece constelații zodiacale; constelația Lira; Ciobanul-cu-Oile. /oaie + suf. ~ar
• oier m. păstor de oi.
• oĭér m. (d. oaĭe). Păstor (saŭ și nepăstor) proprietar de oĭ, tîrlaș.
• oier
• oier.
• OIÉR s. v. cioban.
• OIER cioban, păstor, ( și ) păcurar, ( și nordul ) oieș. (Un ~ cu turma sa.)

Sinonimul cuvântului oier

Testează-te!