Dicționar de sinonime

Sinonime oprobiu

Cuvântul „oprobiu” are următoarele sinonime:

oprobiu ( substantiv )
  • reprobare
  • dezaprobare
  • condamnare
  • dispreț
  • rușine


Sinonime Apropiate

  • blam - înfierare, dezaprobare, reaprobare, vestejire, condamnare
  • hulă - ocară, condamnare, defăimare, critică, calomnie
  • necinste - dezonoare, ocară, rușine, înjosire, ofensă, jignire, incorectitudine, rea-credință, perfidie
  • nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat
  • batjocură - bătaie de joc, zeflemea, derâdere, bășcălie, rușine, ocară, necinste, înjosire
  • depreciativ - defavorabil, peiorativ, disprețuitor
  • desconsidera - a disprețui
  • detesta - a disprețui, a desconsidera, a urî
  • disgrațiat - desconsiderat, disprețuit, subestimat, subapreciat
  • jenă - sfială, rușine, reticență, stânjeneală, încurcătură, stinghereală

Dex oprobiu

  • oprobriu ~ public Dezaprobare prin care se condamnă fapte socotite nedemne sau oameni care săvârșesc astfel de fapte.
  • OPRÓBRIU, oprobrii, Dispreț, dezaprobare prin care societatea condamnă fapte socotite nedemne sau oameni care săvârșesc astfel de fapte. – Din opprobre, opprobrium.
  • OPRÓBRIU Dispreț, dezaprobare prin care societatea condamnă fapte socotite nedemne sau oameni care săvârșesc astfel de fapte. – Din opprobre, opprobrium.
  • OPRÓBRIU (Livresc) Dispreț, dezaprobare prin care societatea condamnă fapte socotite nedemne sau oameni care săvîrșesc astfel de fapte. A se expune oprobriului public.
  • OPRÓBRIU Atitudine de dezaprobare, de profund dispreț al societății față de fapte nedemne sau față de oameni josnici, nedemni, mișei. .
  • OPRÓBRIU dispreț, dezaprobare publică pentru necinste și fapte nedemne. (< lat. opprobrium, fr. opprobre)
  • OPRÓBRIU n. Dispreț prin care societatea condamnă faptele nedemne sau persoanele care le comit. ~ public. A arunca ~l asupra cuiva. /<fr. opprobre, lat. opprobrium
  • *opróbriŭ n. (lat. opprobrium). Mare ofensă publică, ultragiŭ, ignominie: a face cuĭva un oprobriŭ. Starea celuĭ ce trăĭește în ignominie: acoperit de oprobiŭ. Acela care cauzează această ignominie: Nerone fu oprobriu omeniriĭ.
  • oprobiu oprobriu
  • oprobriu


Sinonimul cuvântului oprobiu

Sinonimul cuvântului oprobiu


Testează-te!