Dicționar de sinonime
Sinonime ordona
Cuvântul „ordona” are următoarele sinonime:
ordona ( verb )
- a comanda
- a decide
- a dispune
- a fixa
- a hotărî
- a porunci
- a stabili
- a statornici
- a prescrie
- a orândui
- a rândui
- a soroci
- a priti
- a învăța
- a judeca
- a poveli
- porunci
- aranja
- organiza
- alinia
- a spune
- a zice
- a aranja
- a așeza
- a clasa
- a clasifica
- a distribui
- a grupa
- a împărți
- a întocmi
- a organiza
- a potrivi
- a pune
- a repartiza
- a sistematiza
- a chiti
- a drege
- a tocmi
- a structura
- a [se] alinia
- a [se] înșira
- a [se] înșirui
- a [se] rândui
- a [se] șirui
- a da ordin
- a pune în ordine
- a înșirui
Sinonime Apropiate
- aranja - a potrivi, a orândui, a întocmi, a rândui, a dispune, a așeza, a sistematiza, a grupa, a ordona
- formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
- clasa - a aranja, a ordona, a așeza, a clasifica, a dispune, a rândui, a sistematiza, a plasa, a situa
- alinia - a înșirui, a înșira, a ordona, a rândui, a aranja
- comânda - a ordona, a porunci, a dispune, a rândui, a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
- întocmi - a alcătui, a realiza, a elabora, a crea, a face, a plăsmui, a ordona, a clasa, a grupa
- afecta - a destina, a distribui, a repartiza, a întrista, a îndurera, a indispune, a leza, a prejudicia, a atinge
- așeza - a pune, a amplasa, a posta, a instala, a depune, a fixa, a situa, a aranja, a clasa
- clasifica - a clasa, a grupa, a ordona, a rândui, a plasa, a ierarhiza, a discerne
- regla - a aranja, a potrivi, a pune la punct, a dirija, a comanda
- sistematiza - a ordona, a aranja, a clasa, a regulariza
- grupa - aduna, a reuni, a comasa, a strânge, a asambla, a asocia, a aranja, a clasifica, a distribui
- institui - a construi, a înființa, a orândui, a forma, a întemeia, a stabili, a statornici
- consfinți - a consacra, a fixa, a stabili, a hotărî, a decide
- prisosi - a fi în plus, a rămâne, a avea destul, a dispune
Dex ordona
- ordona / (3-5) ordon și (1-2) ~nez / ordonner, ger ordinieren] 1 A aranja într-o succesiune. 2 A grupa. 3 A da o dispoziție a comanda, a dispune, a porunci. 4 A prescrie un medicament, un tratament. 5 (În ritualul bisericii catolice) A hirotonisi.
- ORDONÁ, (1) ordón, (2) ordonez, I. 1. A da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune. ♦ A prescrie un medicament, un tratament. 2. A pune în ordine, a grupa într-un anumit fel; a aranja, a orândui. – Din ordonner.
- ORDONÁ, (1) ordón, (2) ordonez, I. 1. A da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune. ♦ A prescrie un medicament, un tratament. 2. A pune în ordine, a aranja, a rândui, a grupa anumite lucruri. – Din ordonner.
- ORDONÁ, (1) ordón, (2) ordonez, I. (Folosit și absolut) 1. A da ordin, a porunci, a comanda. Chibrit! Ordonă laconic sergentul șef de post. C. PETRESCU, Î. II 171. Arată-te, apari!... O voiesc, o cer, ordon. MACEDONSKI, O. I 275. 2. A pune în ordine, a rîndui, a aranja, a grupa. – Variantă: (1, învechit) ordiná (NEGRUZZI, S. I 336) I.
- ORDONÁ I. 1. A porunci, a dispune, a comanda. 2. A orândui, a aranja, a rândui. .
- ORDONÁ tr. 1. a da un ordin, a porunci, a dispune, a comanda. 2. a orândui, a aranja, a rândui. ◊ (mat.) a introduce o relație de ordine pentru elementele unei mulțimi. (< fr. ordonner)