Dicționar de sinonime

Sinonime oscila

Cuvântul „oscila” are următoarele sinonime:

oscila ( verb )
  • codi
  • ezita
  • fluctua
  • pregeta
  • schimba
  • șovăi
  • varia
  • balansa
  • vibra
  • a [se] balansa
  • a [se] clătina
  • a [se] legăna
  • a pendula
  • a bascula
  • a [se] clăti
  • a [se] dăina
  • a [se] hâțâna
  • a [se] hlobăna
  • a legăna
  • a balansa
  • a fi instabil
  • a sta în cumpănă
  • a șovăi
  • a ezita
  • a fluctua


Sinonime Apropiate

  • șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
  • clătina - a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula, a se împletici
  • cumpăni - a cântări, a echilibra, a compensa, a pondera, a se legăna, a balansa, a se clătina, a șovăi, a oscila
  • șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
  • variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
  • fluctua - a oscila, a varia, a se schimba, a fi instabil, a fi mobil
  • legăna - a oscila, a balansa, a clătina, a se amăgi, a se înșela
  • legănat - oscilant, clătinat, balansat, tărăgănat, lent
  • balans - pendulare, oscilare, clătinare, legănare
  • codi - a șovăi, a ezita, a se feri, a pregeta, a oscila, a se îndoi
  • ezita - a șovăi, a se codi, a pregeta, a oscila
  • bălăbăneală - legănare, clătinare, oscilare, pendulare
  • schimbător - nestatornic, fluctuant, variabil, labil, instabil, inconsecvent, capricios, năzuros, bizar
  • fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
  • instabil - nestatornic, labil, schimbător, mobil, fluctuant, variabil, inconsecvent

Dex oscila

  • oscila 1 A se mișca alternativ în sensuri opuse a se balansa, a se legăna, a pendula. 2 A fi instabil, nehotărât. 3 A ezita. 4 A fluctua.
  • OSCILÁ, oscilez, I. 1. A se mișca alternativ în direcții opuse; a se legăna, a se balansa, a pendula. 2. A manifesta nehotărâre, a fi instabil; a sta în cumpănă; a șovăi, a ezita; a fluctua. 3. (Despre un sistem fizic) A evolua în așa fel încât una sau mai multe dintre mărimile sale caracteristice să ia succesiv valori pozitive și negative, simetrice în raport cu valoarea zero. – Din osciller.
  • OSCILÁ, oscilez, I. 1. A se legăna, a se balansa, a se mișca alternativ în sensuri opuse. Capul... îi oscila în mers la stînga și la dreapta. SADOVEANU, A. L. 203. 2. A fi instabil, nehotărît, a sta în cumpănă, a șovăi, a ezita; a fluctua. Unele nume recente oscilează în ce privește genul. GRAM. ROM. I 126.
  • OSCILÁ I. 1. A se mișca alternativ în direcții opuse. 2. A manifesta nehotărâre; a șovăi; a fluctua. .
  • OSCILÁ intr. 1. a se mișca alternativ în direcții opuse; a se balansa. 2. a manifesta nehotărâre; a ezita, a șovăi; (p. ext.) a flutura. 3. (despre un sistem fizic) a evolua astfel încât una sau mai multe din mărimile sale caracteristice să ia succesiv valori pozitive sau negative. (< fr. osciller, lat. oscillare)
  • A OSCILÁ ~éz intranz. 1) A se mișca alternativ dintr-o parte în alta; a se balansa; a pendula. 2) fig. A nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a șovăi, a ezita; a pendula; a balansa. /<fr. osciller


Sinonimul cuvântului oscila

Sinonimul cuvântului oscila


Testează-te!