Dicționar de sinonime
Sinonime ostășesc
Cuvântul „ostășesc” are următoarele sinonime:
ostășesc ( adjectiv )
- cazon
- militar
- milităresc
- soldățesc
- marțial
- cătănesc
- oștenesc
- oștesc
- voinicesc
Sinonime Apropiate
- milităresc - cazon, militar, ostășesc, marțial
- cazon - militar, milităresc, ostășesc, soldățesc, aspru, rigid
- marțial - cazon, milităresc, grav, important, serios
- militar - ostaș, soldat, leat, cătană, luptător, cazon, ostășesc
- milităros - aspru, rigid, dur, cazon, grosolan
- prusac - nemțesc, german, milităros, agresiv
- militărie - armată, stagiu, serviciu militar, cătănie
- oaste - armată, oștire, serviciu militar, cătănie, ceată, mulțime, gloată
- administrație - conducere, cârmuire, gospodărire, intendență (militară)
- combatant - luptător, militant, soldat, militar
- divizie - mare unitate militară, comandament, categorie sportivă
- expediție - trimitere, expediere, călătorie, deplasare, campanie militară, război
- armată - oaste, oștire, armie, trupe, militărie, ostășie, cătănie, ceată, grup
- tactică - artă militară, strategie, plan, aranjament, organizare
- comandament - imperativ, cerință, exigență, pretenție, nevoie, poruncă, regulă, normă, lege
Dex ostășesc
- ostășesc, ~ească De ostaș militar, milităresc, oștenesc.
- OSTĂȘÉSC, -EÁSCĂ, ostășești, De ostaș; militar, milităresc. – Ostaș + -esc.
- OSTĂȘÉSC, -EÁSCĂ, ostășești, De ostaș; militar, milităresc. La aceste vorbe ceata ostășească Strigă cu poporul: Țepeș să trăiască. BOLINTINEANU, O. 47. Regulamentul recunoscu cele trei părți alcătuitoare unei bune organizări ostășești: armata, miliția și ridicarea gloatelor. BĂLCESCU, O. I 35. Și-am venit cu sidiți ostășești Să străpungem coaste-mpărătești. TEODORESCU, P. P. 119.
- OSTĂȘÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru ostași; soldățesc; milităresc. /ostaș + suf. ~esc
- ostășesc a. militar.
- 2) ostășésc v. intr. (d. ostaș). Funcționez ca ostaș.
- 1) ostășésc, -eáscă adj. (d. ostaș). De ostaș, militar.
- ostăși 1 A se afla în serviciul militar. 2 A duce viață de ostaș. 3 A lupta.
- osteșesc, ~ească ostășesc
- OSTĂȘÍ, ostășesc, IV. A se afla în serviciul militar; a face armata, a duce viață de ostaș; a se război. – Din ostaș.