Dicționar de sinonime
Sinonime plângăreț
Cuvântul „plângăreț” are următoarele sinonime:
plângăreț ( adjectiv )
- plângăcios
- miorlăit
- miorlăitor
- smiorcăit
- tânguitor
- scâncit
- văicăreț
- plângaci
- văităreț
- văitător
- bâzâit
- jalnic
- plângător
- trist
- scâncitor
- dureros
- plâns
- plin de durere
Sinonime Apropiate
- smiorcăit - plângăreț, plângăcios, scâncit, sclifosit
- jalnic - trist, dureros, sfâșietor, de plâns, lugubru, funerar, sinistru, deplorabil, lamentabil
- miorlăit - plângăreț, smiorcăit, văicăreț
- dureros - întristător, nenorocit, jalnic, chinuitor, amarnic, trist, melancolic, duios
- sfâșietor - ucigător, jalnic, dureros, groaznic, grozav
- tragic - dezastruos, groaznic, dureros, sfâșietor, zguduitor, jalnic
- funest - nefast, dezastruos, catastrofal, nenorocit, trist, jalnic, mizerabil
- lamentabil - deplorabil, jalnic, mizerabil, trist, penibil
- jale - tristețe, amărăciune, dezolare, mâhnire, durere, doliu
- trist - supărat, indispus, abătut, mâhnit, îndurerat, afectat, suferind, deprimant, dezolant
- zumzet - bâzâit, murmur, freamăt
- funebru - mortuar, funerar, lugubru, jalnic, sumbru
- hohot - plâns (sau râs)
- îndurera - a întrista, a mâhni
- îndurerat - trist, afectat, mâhnit, supărat
Dex plângăreț
- plângăreț, ~eață 1 ( oameni) Care plânge prea ușor plângăcios (1), plângător (2), (rar) plângaci (1). 2 ( oameni) Care plânge prea mult plângăcios (2), plângător (3), (rar) plângaci (2). 3 ( oameni) Care este gata să plângă plângăcios (3), plângător (4), (rar) plângaci (3). 4 ( voce, glas) Care aparține unei persoane ce plânge ușor. 5 ( voce, glas, sunete ) Plin de durere dureros, tânguitor, trist.
- PLÂNGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, plângăreți, -e, 1. Care este totdeauna gata să plângă; care plânge ușor; care se vaită, se plânge mereu; plângător, plângăcios. 2. (Despre voce, glas etc.) Care aparține unui om plângăcios, care trădează pe omul plângăcios; plin de durere, tânguitor, trist, jalnic; plângător, plâns2. – Plânge + -ăreț.
- PLÂNGĂRÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) 1) Care plânge ușor; gata oricând să plângă. 2) Care se plânge întruna; plângător. 3) (despre sunete, glasuri, tonuri, melodii) Care este plin de durere, de jale; plângător; jalnic; tânguitor. /a (se) plânge + suf. ~ăreț
- PLÂNGĂRÉȚ adj. 1. v. plângăcios. 2. miorlăit, miorlăitor, smiorcăit. (Femeie în toată legea și e atât de ~eață.) 3. v. tânguitor.
- Plângăreț ≠ râzitor
- PLÎNGĂREȚ 1. plîngăcios, scîncit, smiorcăit, văicăreț, (rar) plîngaci, văităreț, văitător, bîzîit. (Ce copil ~!) 2. miorlăit, miorlăitor, smiorcăit. (Femeie în toată legea și ~.) 3. jalnic, plîngător, scîncit, tînguitor, trist, (rar) scîncitor. (Cu glas ~.)
Antonime plângăreț
- Plângăreț ≠ râzitor