Dicționar de sinonime

Sinonime jalnic

Cuvântul „jalnic” are următoarele sinonime:

jalnic ( adjectiv )
  1. trist, dureros, sfâșietor, de plâns
  2. lugubru, funerar, sinistru
  3. deplorabil, lamentabil, nenorocit, prăpădit
Alte sinonime:
  • tânguitor
  • tânguios
  • jelitor
  • jeluitor
  • lăcrămos
  • plângăreț
  • plângător
  • scâncit
  • scâncitor
  • duios
  • mizerabil
  • mizer
  • ticălos
  • mișel
  • milos
  • funebru
  • macabru
  • sumbru
  • de jale


Sinonime Apropiate

  • lamentabil - deplorabil, jalnic, mizerabil, trist, penibil
  • deplorabil - jalnic, mizerabil, nenorocit, prăpădit
  • dureros - întristător, nenorocit, jalnic, chinuitor, amarnic, trist, melancolic, duios
  • sfâșietor - ucigător, jalnic, dureros, groaznic, grozav
  • tragic - dezastruos, groaznic, dureros, sfâșietor, zguduitor, jalnic
  • funebru - mortuar, funerar, lugubru, jalnic, sumbru
  • funest - nefast, dezastruos, catastrofal, nenorocit, trist, jalnic, mizerabil
  • sinistru - oribil, lugubru, odios, groaznic, funest, dezastru, catastrofă, nenorocire
  • lugubru - jalnic, sumbru, macabru, groaznic, tragic, funebru
  • mizer - prăpădit, nenorocit, sărac
  • nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
  • biet - sărman, nevoiaș, sărac, mizer, pauper, nenorocit, mizerabil, de plâns, umil
  • prizărit - debil, slab, pipernicit, prăpădit
  • sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
  • scheletic - vlăguit, slab, uscat, prăpădit

Dex jalnic

  • jalnic, ~ă 1-2 a Plin de (tristețe sau) durere adâncă. 3-4 a Care provoacă (tristețe sau) durere adâncă. 5 a Îndurerat. 6 a, ( oameni) (Care este) vrednic de a fi compătimit. 7 a ( oameni) Care provoacă milă. 8 Nenorocit. 9 a Întristător. 10 a ( lucruri) Dureros. 11 Cu tristețe. 12 Cu durere. 13-14 , a Jeluitor (1-2). 15-16 a, (Care este) în doliu. 17-18 a, (Care este) de doliu.
  • JÁLNIC, -Ă, jalnici, -ce, (Adesea adverbial) Foarte trist, dureros. ♦ Care provoacă milă; nenorocit; vrednic de compătimit; lamentabil, deplorabil. – Jale1 + -nic.
  • JÁLNIC, -Ă, jalnici, -e, De jale, trist, dureros. Pe deasupra lor, în înălțimea văzduhului, a trecut un stol de cocoare, cu chemări jalnice, plutind subt soare. SADOVEANU, N. P.272. Glasu-i jalnic așa cînta. ALECSANDRI, P. I 21. Mi se părea chiar sunetul instrumentelor jalnic și trist. NEGRUZZI, S. I 292. ◊ (Adverbial) Jalnic cîntă clopotele. COȘBUC, P. I 263. Așa jalnic de ce cînți? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 106. ♦ Care provoacă milă, care e vrednic de compătimire, nenorocit; de plîns. Nu plîngeți pentru jalnica lor stare? CONACHI, P. 87.
  • JÁLNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care vădește jale; plin de jale. 2) Care trezește jale; vrednic de compătimire; lamentabil. /jale + suf. ~nic
  • jalnic n. foarte trist. .
  • jálnic, -ă adj. (d. jale). Care inspiră jale, foarte trist, lugubru: glas, spectacul jalnic. Deplorabil, lamentabil, de plîns: spectacol jalnic. Adv. În mod jalnic: un clopot suna jalnic.
  • jalnic.


Sinonimul cuvântului jalnic

Sinonimul cuvântului jalnic


Testează-te!