Dicționar de sinonime

Sinonime potențare

Cuvântul „potențare” are următoarele sinonime:

potențare ( substantiv )
  • accentuare
  • evidențiere
  • întărire
  • marcare
  • relevare
  • reliefare
  • subliniere
  • amplificare
  • intensificare
  • mărire


Sinonime Apropiate

  • expansiune - extindere, extensiune, creștere, dezvoltare, amplificare, augmentare, mărire, lărgire, sporire
  • dezvoltare - creștere, amplificare, mărire, extindere, lărgire, evoluție, progres, desfășurare, emanare
  • spor - adaos, plus, creștere, mărire, majorare, câștig, beneficiu, supliment, folos
  • glorie - mărire, onoare, slavă, grandoare, strălucire, laudă, elogiu, cinstire, omagiu
  • idolatrie - divinizare, adorație, proslăvire, preamărire
  • majorare - sporire, mărire, creștere, dezvoltare, ridicare, urcare
  • nemurire - veșnicie, vecie, eternitate, perpetuitate, supraviețuire, glorie, faimă, mărire, onoare
  • amploare - întindere, mărire, dezvoltare, volum, dilatare, expansiune, amplitudine
  • creștere - dezvoltare, sporire, mărire, înălțare, înmulțire, extindere, augumentare, educare, cultivare
  • elogiu - laudă, preamărire, slăvire, proslăvire, cinstire, panegiric, ditiramb, encomion
  • apoteoză - glorificare, preamărire, slăvire, divinizare
  • descoperire - dezvăluire, revelare, reliefare, invenție, aflare, găsire
  • laudă - elogiu, prețuire, omagiu, apologie, glorificare, mărire, onoare, slavă, cinstire
  • slavă - mărire, glorie, faimă, prestigiu, văzduh, atmosferă, eter
  • indurație - întărire, durificare, consistență, bătătură

Dex potențare

  • potențare 1-4 Dobândire (a unei precizii,) (a unei intensități,) (a unei amplori sau) a unei puteri mai mari. 5 Ridicare a unui număr la putere.
  • POTENȚÁRE, potențări, Acțiunea de a (se) potența și rezultatul ei. – potența.
  • POTENȚÁRE, potențări, Acțiunea de a potența; intensificare, întărire. D. Bogdan citează un monolog din Macbeth, pentru a arăta că în artă nu e vorba de imitarea naturii, imitarea realității, ci de potențarea realității. GHEREA, ST. CR. II 47.
  • POTENȚÁRE Acțiunea de a potența și rezultatul ei. .
  • potența 1-2 (A face să dobândească sau) a dobândi o amploare mai mare, o intensitate, o forță, o putere mai ridicată, o precizie, o delimitare mai accentuată a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) întări, a (se) lărgi, a (se) mări. 3 A înmulți un număr cu el însuși. 4 A ridica la o putere.
  • potenția potența
  • POTENȚÁ, potențez, I. și A (se) amplifica, a (se) întări, a (se) intensifica; a (se) accentua (cu măsură). – Din potență.
  • POTENȚÁ, potențez, I. A întări, a intensifica, a mări; a accentua. Școlile decadente nu fac decît să potențeze caracterele ce se pot observa în întreaga literatură contemporană. IONESCU-RION, C. 104.
  • POTENȚÁ I. (Rar) A întări, a intensifica. .
  • POTENȚÁ tr., a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) accentua. (< it. potenziare)


Sinonimul cuvântului potențare

Sinonimul cuvântului potențare


Testează-te!