Dicționar de sinonime
Sinonime prăbuși
Cuvântul „prăbuși” are următoarele sinonime:
prăbuși ( verb )
- arunca
- azvârli
- năpusti
- năvăli
- precipita
- repezi
- sări
- tăbărî
- zvârli
- dărâma
- a cădea
- a se dărâma
- a se nărui
- a pica
- a se prăvăli
- a se surpa
- a se îmburda
- a se ponorî
- cădea
- a [se] prăvăli
- a [se] rostogoli
- a [se] ponorî
- doborî
- a [se] dărăpăna
- a [se] dărâma
- a [se] nărui
- a [se] risipi
- a [se] surpa
- a [se] hâi
- a [se] hurui
- a [se] îmburda
- a [se] sodomi
- a [se] ului
- a [se] prăpădi
- a se răsturna
- a se poticni
- a arunca
- a azvârli
- a culca
- a dărâma
- a doborî
- a întinde
- a lungi
- a prăvăli
- a răsturna
- a trânti
- a așterne
- a păli
- a răntuna
- a oborî
- a poligni
- a secera
- a se rostogoli
Sinonime Apropiate
- culca - a se întinde, a se așterne, a se lungi, a dărâma, a doborî, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a secera
- arunca - a azvârli, a îndepărta, a înlătura, a lepăda, a se repezi, a se năpusti, a se precipita, a năvăli, a împrăștia
- doborî - a prăvăli, a răsturna, a trânti, a prăbuși, a dărâma, a răpune, a distruge, a înfrânge, a nimici
- răsturna - a da peste cap, a prăvăli, a rostogoli, a doborî, a inversa
- trânti - a doborî, a culca, a pune la pământ, a izbi, a pocni, a respinge, a lăsa, a cădea (la examen)
- azvârli - a arunca, a proiecta, a înlătura, a repezi, a năpusti
- zvârli - a arunca, a împrăștia, a lepăda, a risipi, a cheltui, a se năpusti, a proiecta
- cădere - căzătură, picare, prăbușire, năruire, surpare, lăsare, coborâre, așternare, eșec
- țâșni - a sări, a izbucni, a erupe, a da buzna, a se repezi, a năvăli
- lepăda - a arunca, a azvârli, a înlătura, a îndepărta, a abandona, a renunța, a părăsi, a se dezice, a se schimba
- dărâma - a distruge, a nărui, a demola, a risipi
- iama - a năvăli, a se năpusti, a da buzna, a se repezi, a da peste...
- proiecta - a plănui, a pune la cale, a intenționa, a prelimina, a gândi, a preconiza, a contura, a profila, a azvârli
- promontoriu - prelungire, întindere (în mare)
- ucide - a omorî, a răpune, a doborî, a asasina, a distruge, a achita
Dex prăbuși
- prăbuși 1 A cădea brusc, cu violență, cu zgomot de la o înălțime oarecare rostogolindu-se, sfarâmându-se, distrugându-se, deteriorându-se, rănindu-se a se povârni, a se prăvăli, a se oroia. 2 A face să cadă brusc, cu violență, cu zgomot de la o înălțime oarecare. 3 A doborî, a trânti la pământ. 4 A decădea în mod brusc. 5 ( ape) A curge cu repeziciune pe un loc abrupt. 6 ( ape) A cădea de la înălțime, formând o cascadă a se prăvăli. 7 (; tensiunea arterială) A scădea brusc. 8 (Rar) A se repezi spre cineva sau asupra cuiva, încercând să-l doboare. 9-10 A (se) îndrepta în goană într-o anumită direcție, la vale. 11 A călca în picioare a strivi, a zdrobi. 12 A se scufunda. 13-14 (A lua sau) a face să ia sfârșit.
- PRĂBUȘÍ, prăbușesc, IV. și 1. A cădea sau a face să cadă brusc și cu zgomot (de la înălțime); a (se) prăvăli, a (se) nărui; a (se) surpa, a (se) dărâma. ♦ A avea o cădere psihică sau socială; a decădea. ♦ (Despre ape) A cădea de la înălțime, a curge repede pe un loc abrupt. 2. A lua sau a face să ia sfârșit, să dispară (brusc). – Din probušiti.
- PRĂBUȘÍ, prăbușesc, IV. și 1. A cădea sau a face să cadă brusc și cu zgomot (de la înălțime); a (se) prăvăli, a (se) nărui, a (se) surpa, a (se) dărâma. ♦ A decădea. ♦ (Despre ape) A cădea de la înălțime, a curge repede pe un loc abrupt. 2. A lua sau a face să ia sfârșit, să dispară (brusc). – Din probušiti.