Dicționar de sinonime
Sinonime prăpastie
Cuvântul „prăpastie” are următoarele sinonime:
prăpastie ( substantiv )
- abis
- adânc
- noian
- genune
- hău
- prăpăstenie
- prăval
- risipitură
- stană
- beznă
- fărăfund
- precipițiu
- tău
Sinonime Apropiate
- genune - prăpastie, abis, hău
- hău - prăpastie, genune, abis
- abis - hău, prăpastie, genune, neant
- haos - dezordine, debandadă, confuzie, babilonie, harababură, abis, hău, genune
- străfund - adâncime, adânc, hău
- potop - diluviu, inundație, revărsare, dezastru, catastrofă, prăpăd, urgie, noian, mulțime
- povârnit - înclinat, abrupt, aplecat, în pantă, lăsat, prăvălit
- profunzime - adâncime, adânc, seriozitate, temeinicie, importanță
- răsturna - a da peste cap, a prăvăli, a rostogoli, a doborî, a inversa
- răsuna - a vui, a ăui, a hăui, a suna, a produce ecou, a vibra
- reconstrui - a restaura, a reclădi, a reconstrui
- sălaș - adăpost, locuință, găzduire, staul, grajd
- scobitură - cavitate, adâncitură, gaură, văgăună
- scorbură - cavitate, scobitură, adâncitură
- stâncă - stană, stei, pietroi
Dex prăpastie
- prăpastie 1 Povârniș înalt și abrupt, situat de obicei într-o regiune muntoasă, privit dinspre extremitatea sa superioară abis, genune, hău, prăpăstenie, precipițiu, prăpădere, prăval. 2 A fi (sau a se afla, a ajunge ) pe (ori la) marginea ~i A se afla într-o situație extrem de critică. 3 A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în ~ A pricinui cuiva mari neajunsuri. 4 A distruge. 5 A spune (sau a vorbi) prăpăstii A spune lucruri care înspăimântă. 6 A spune lucruri lipsite de rațiune. 7 (; prăpaște) Iad. 8 Adânc al unei ape. 9 Noian de ape. 10 Nenorocire. 11 Primejdie mare.
- PRĂPÁSTIE, prăpăstii, Povârniș înalt și abrupt, situat de obicei într-o regiune muntoasă; hău, abis, genune. ◊ A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a cauza (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire, a distruge. A fi (sau a se afla) pe (sau la) marginea prăpastiei = a se afla într-o situație extrem de critică. A spune (sau a vorbi) prăpăstii = a) a spune lucruri care înspăimântă; b) a spune lucruri lipsite de rațiune, prostii, bazaconii. ♦ Nenorocire, dezastru; primejdie mare. ♦ ( și ) Noian de ape; adâncul apelor. – Din propastĩ.