Sinonime prefăcătorie

Cuvântul „prefăcătorie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mascaradă - prefăcătorie, farsă, duplicitate, ipocrizie, viclenie, glumă, festă, păcăleală, caraghioslâc
• minciună - neadevărat, denaturare, falsificare, scorneală, plăsmuire, duplicitate, ipocrizie, viclenie, perfidie
• șiretenie - viclenie, perfidie, ipocrizie, falsitate, șmecherie
• falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
• perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
• duplicitate - fățărnicie, ipocrizie
• ficțiune - născocire, plăsmuire, scorneală, basm, poveste, falsitate, irealitate, aparență, minciună
• inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
• poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
• scorneală - minciună, invenție, născocire
• stratagemă - subterfugiu, șiretlic, tertip, vicleșug
• tripotaj - escrocherie, potlogărie, înșelătorie
• truc - șiretlic, subterfugiu, vicleșug, tertip, stratagemă, șmecherie
• felonie - viclenie, infidelitate
• gogoașă - pancovă, craflă, cocon, minciună, născoceală, poveste, neadevăr

Dex prefăcătorie

• prefăcătorie Mod de comportare sau de manifestare a unei persoane, lipsit de sinceritate, opus adevăratelor sale convingeri și sentimente, adoptat cu scopul de a induce în eroare sau a înșela buna-credință a cuiva ipocrizie, fățărnicie, simulare prefăcanie (1), prefăcătură (2), prefăcăciune.
• PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, Mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură. – Prefăcător + -ie.
• PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, Mod de a se înfățișa, de a vorbi, de a lucra al cuiva, necorespunzător cu adevăratele sale gînduri, sentimente etc., cu scopul de a înșela buna-credință a altuia; simulare. ipocrizie. Cugeta că, mai cu marghiolii, mai cu șoalda, mai cu prefăcătorii, să-nșele pe Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 109. Măcar o dată pe săptămînă trebuia s-o apuce migrena; nici nu-l tăia prin cap pe Stănilescu că-i prefăcătorie, de vreme ce el singur suferea adesea de nervi. CONTEMPORANUL, VII 210.
• PREFĂCĂTORÍE ~i f. 1) Lipsă de sinceritate; fățărnicie; ipocrizie; duplicitate. 2) Stare a celui care se preface. 3) Comportare de om prefăcut. /prefăcător + suf. ~ie
• prefăcătorie f. ipocrizie.
• prefăcătoríe f. (d. prefac, prefăcut). Ipocrizie, fățărnicie, simularea unor sentimente pe care nu le aĭ.
• prifăcătorie prefăcătorie
• PREFĂCĂTORÍE s. 1. v. ipocrizie. 2. v. simulare.

Sinonimul cuvântului prefăcătorie

Testează-te!