Dicționar de sinonime

Sinonime pribegit

Cuvântul „pribegit” are următoarele sinonime:

pribegit ( adjectiv )
  • expatriat
  • fără adăpost
  • fără căpătâi
  • plecat în pribegie
  • pribeag
  • pribegitor
  • rătăcitor


Sinonime Apropiate

  • hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
  • emigrant - expatriat, exilat, pribeag, băjenar
  • răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
  • vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
  • migrator - călător, pribeag, nomad
  • băjenar - pribeag, fugar, refugiat

Dex pribegit

  • pribegit, ~ă / : ~giți, ~e / pribegi] 1 Care își părăsește locul natal, țara, spre a se refugia în alt loc. 2 Care trăiește într-un loc străin, unde a fost obligat să se refugieze. 3 Care rătăcește din loc în loc (rar) pribegitor.
  • PRIBEGÍT (Rar) Faptul de a pribegi.pribegi.
  • PRIBEGÍT, -Ă, pribegiți, -te, 1. Fără căpătîi, fără adăpost. Pe lîngă mese lunge stătea posomorită, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. EMINESCU, O. I 56. 2. Plecat în pribegie; plecat din țara lui. () Eu la foc privesc Și mă-nveselesc, Căci din depărtare văd sosind în țară Pasări pribegite, oaspeți blînzi de vară. ALECSANDRI, P. A. 135.
  • PRIBEGÍT, -Ă, pribegiți, -te, Pribeag. – pribegi.
  • pribegit a. 1. rătăcitor: când păsări pribegite se ’ntorc voios în țară AL.; 2. expatriat: boierii pribegiți în Ardeal OD.
  • pribegít, -ă adj. (d. pribegesc). Pribeag.
  • prebegi pribegi
  • pribăgi pribegi
  • pribegi 1 A-și părăsi locul natal, țara a emigra, a se refugia. 2 A trăi într-un loc străin, unde a fost obligat să se refugieze. 3 A rătăci din loc în loc a hoinări, a peregrina.
  • pribeji pribegi


Sinonimul cuvântului pribegit

Sinonimul cuvântului pribegit


Testează-te!