Dicționar de sinonime

Sinonime princiar

Cuvântul „princiar” are următoarele sinonime:

princiar ( adjectiv )
  • abundent
  • bogat
  • copios
  • îmbelșugat
  • îndestulat
  • principesc
  • prințesc
  • măreț
  • fastuos
  • magnific
  • pompos


Sinonime Apropiate

  • copios - abundent, îmbelșugat, bogat, îndestulat
  • luxos - fastuos, pompos, strălucit, splendid, grandios, magnific, bogat, scump, costisitor
  • fastuos - grandios, măreț, impunător, luxos, pompos, strălucitor, sclipitor, splendid
  • mănos - roditor, fertil, bogat, îmbelșugat, abundent, profitabil, rentabil, bănos, lucrativ
  • opulent - bogat, abundent, îmbelșugat, voluminos, plin, încărcat
  • splendid - minunat, admirabil, măreț, superb, magnific, strălucit, uimitor, excepțional, grandios
  • grandios - măreț, impozant, maiestuos, impunător, magnific, imens, semeț, monumental, splendid
  • îmbelșugat - bogat, opulent
  • încântător - minunat, fermecător, admirabil, superb, magnific, strălucit, extraordinar, măreț, fascinant
  • lux - eleganță, fast, strălucire, somptuozitate, opulență, bogăție, măreție, pompă
  • magnific - măreț, grandios, splendid, minunat, impozant, impresionant, somptuos, strălucit, semeț
  • măreț - impunător, grandios, monumental, impozant, splendid, falnic, magnific, fudul, încrezut
  • abundență - belșug, bogăție, prisos, opulență, îmbelșugare
  • belșug - bogăție, opulență, abundență, îndestulare, rod, prisos, huzur
  • bogăție - avere, avuție, belșug, prosperitate, prisos, cheag, amploare, abundență, vastitate

Dex princiar

  • princiar, ~ă , 1 Care aparține unui prinț (2) principesc (1), prințesc (1). 2 Privitor la prinț (2) principesc (2), prințesc (2). 3 De prinț (2) principesc (3), prințesc (3). 4 Care emană de la un prinț (2) principesc (4), prințesc (4). 5 În care au domnit prinții (2) principesc (5), prințesc (5). 6 Demn de un prinț (2) principesc (6) prințesc (6). 7 Care impresionează prin aspect, bogăție, lux. 8 Ca un prinț (2).
  • PRINCIÁR, -Ă, princiari, -e, Care aparține unui principe, privitor la un principe, de principe. ♦ Măreț; bogat, îmbelșugat; somptuos. – Din princier.
  • PRINCIÁR, -Ă, princiari, -e, 1. De prinț, al unui prinț. Din oraș princiar cu mari întărituri războinice, se schimbă și... începe să i se ridice valoarea comercială. SAHIA, U.R.S.S. 40. De față toți se află în sala princiară. MACEDONSKI, O. I 249. 2. Măreț, pompos, bogat, îmbelșugat. Egumenul le dete o masă princiară. BOLINTINEANU, O. 434. – Pronunțat: -ci-ar.
  • PRINCIÁR, -Ă 1. De prinț, al unui prinț. 2. Somptuos, bogat, măreț, îmbelșugat. .
  • PRINCIÁR, -Ă 1. de prinț, al unui prinț. 2. somptuos, bogat, măreț, îmbelșugat. (< fr. princier)
  • PRINCIÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de prinț; propriu prinților. 2) fig. Care impune prin bogăție și fast. /<fr. princier
  • princiar a. 1. ce ține de un principe sau de o principesă: familie princiară; 2. demn de un principe, măreț, splendid: lux princiar.


Sinonimul cuvântului princiar

Sinonimul cuvântului princiar


Testează-te!