Dicționar de sinonime

Sinonime pronunțare

Cuvântul „pronunțare” are următoarele sinonime:

pronunțare ( substantiv )
  • articulare
  • articulație
  • emitere
  • pronunție
  • rostire
  • prozodie
  • dicțiune
  • fonetism
  • formulare
  • ținere
  • pronunțiație
  • profora
  • exprimare
  • spunere
  • zicere
  • mod de a pronunța
  • sentință pronunțată


Sinonime Apropiate

  • fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)
  • dicțiune - rostire, pronunțare, articulare, intonație
  • articulare - pronunțare
  • spunere - proverb, zicală, zicere
  • expresie - exprimare, expunere, formulare, vorbire, cuvânt, vorbă, înfățișare, aspect, obraz
  • limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
  • prevestire - prezicere, anticipare, prevenire, pronosticare, avertizare
  • previziune - prezicere, prevedere, anticipare, prognoză
  • prognoză - previziune, pronostic, prezicere
  • relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere
  • sprijin - ajutor, susținere, ocrotire, reazem, protecție, proptea, pilă, sponsor, protector
  • spusă - afirmație, vorbă, exprimare
  • stâlp - pilon, pilastru, grindă, susținere, sprijin, reazem, protecție, pavăză, fruntaș
  • țâțână - balama, articulație
  • temperanță - reținere, moderație, cumpătare, sobrietate, măsură, echilibru

Dex pronunțare

  • pronunțare 1 Emitere a sunetelor, silabelor, cuvintelor cu ajutorul organelor vorbirii. 2 Articulare a sunetelor, silabelor, cuvintelor cu ajutorul organelor vorbirii. 3 Mod de a pronunța pronunție (3), pronunțiație, pronunțiatură. 4 Decizie într-un litigiu comunicată părților de către autoritatea competentă care a luat-o.
  • PRONUNȚÁRE, pronunțări, Acțiunea de a (se) pronunța și rezultatul ei. – pronunța.
  • PRONUNȚÁRE, pronunțări, Acțiunea de a (s e) pronunța. 1. Rostire, articulare; fel de a pronunța. Urechea și observația făcută asupra propriei noastre pronunțări nu sînt totdeauna suficiente. De aceea fonetiștii recurg la diverse aparate. IORDAN, U. R. 139. 2. Comunicare, publicare (a unei sentințe). Pronunțarea sentinței. 3. Emitere a miei păreri, a unui punct de vedere.
  • PRONUNȚÁRE Acțiunea de a (se) pronunța și rezultatul ei; pronunție; (; ) dare a unei sentințe; sentință pronunțată. .
  • pronunțare f. 1. acțiunea de a pronunța: pronunțarea vorbelor; 2. mod de a pronunța; 3. declarațiunea deciziunii unui tribunal: pronunțarea unei sentințe.
  • *pronunțáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a pronunța. Modu de a pronunța (de a articula): pronunțarea jargonuluĭ ĭudeo-german.
  • pronuncia pronunța


Sinonimul cuvântului pronunțare

Sinonimul cuvântului pronunțare


Testează-te!