Sinonime păstor

Cuvântul „păstor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cioban - păstor, baci, oier, păcurar
• păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
• feudalism - înapoiere, conservatorism, medievalism
• flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
• idilă - bucolică, poemă pastorală, dragoste, amor (naiv), afecțiune
• idilic - bucolic, pastoral, câmpenesc, idealizat, înfrumusețat
• latifundiar - moșier, boier, mare proprietar
• magnat - nemeș, boier, aristocrat, nobil
• moșier - latifundiar, (mare) proprietar, boier
• aristocrație - nobilime, boierime
• bucolic - idilic, pastoral, campestru
• campestru - câmpenesc, pastoral, țărănesc, rustic
• căftăni - a boieri, a înnobila, a bate, a snopi, a părui
• codobatură - prundar, codalbă, păstorel, sfredeluș, prundiș
• conac - casă (mare), vilă, curte (de boier), bivuac, tabără, beilic

Dex păstor

• păstor 1-2 Persoană care păzește și îngrijește (oile sau) alte animale erbivore, ducându-le la păscut1 (1) cioban, oier, păcurar1 (1-2). 3 (; ; ) ~ul-cu-oile Cloșca cu pui. 4 Paznic de câmp, de vie 5 (; ; ~ sufletesc, ~ de suflet) Preot. 6-7 Conducător. 8 Îndrumător spiritual.
• PĂSTÓR, păstori, 1. Cioban. ◊ Compus: Păstorul-cu-Oile = Cloșca-cu-Pui. 2. Preot; conducător, îndrumător (spiritual). – pastor.
• PĂSTÓR, păstori, Om care păzește oile sau vitele la păscut (fiind uneori și proprietarul lor); cioban, păcurar. Jder văzu un singur păstor într-un corn de rîpă, stînd neclintit cu sarica în spate, SADOVEANU, F. J. 325. Păstorul care-și părăsește turma e mai rău ca acela care o conduce greșit. REBREANU, R. I 82. Și vin păstori cu gluga albă, Din fluier povestindu-și dorul, GOGA, P. 16. ◊ Compus: (; popular) păstorul-cu-oile = cloșca-cu-pui sau găinușa. ♦ Conducător (religios), preot. A ținut să vie și cu cîrja mitropolitană, ca să corespundă demnității de păstor al țării. CAMIL PETRESCU, O. II 331.
• PĂSTÓR ~i m. 1) Persoană care are în grijă oile; cioban. ◊ ~ul-cu-Oile constelație din emisfera boreală. 2) rel. Slujitor al cultelor (la protestanți). /<lat. Pastor
• păstòr m. 1. păzitor de oi; fig. episcop: păstor sufletesc. .
• păstór m. (lat. pástor, -óris, d. páscere, pastum, a paște. V. pastor). Vechĭ. Cĭoban, păscător de oĭ. Azĭ. Fig. Conducător sufletesc, preut, episcop. V. păcurar.
• păstoriu păstor
• PĂSTÓR s. v. părinte, popă, preot.
• PĂSTÓR s. v. cioban.

Sinonimul cuvântului păstor

Testează-te!