Dicționar de sinonime
Sinonime rebel
Cuvântul „rebel” are următoarele sinonime:
rebel ( adjectiv )
- răsculat
- chinuitor
- răzvrătit
- revoltat
- insurgent
- sedițios
- apostat
- buntușnic
- sculat
- burzuluit
- răpștit
- răsculător
- rebelist
- revoltant
- rocoșan
- rocoșelnic
- rocoșit
- rocoșitor
- zavergiu
- bontaș
- zurba
- zurbagiu
- zurbav
- supărător
- necăjos
- nesupus
- conjurat
- recalcitrant
- refractar
- potrivnic
Sinonime Apropiate
- insurgent - rebel, răsculat, răzvrătit, nesupus
- răsculat - răzvrătit, revoluționar, revoltat, insurgent
- complotist - conjurat, conspirator, uneltitor, revoltat, răsculat, insurgent
- recalcitrant - îndărătnic, nesupus, rebel, refractar, protestatar
- zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
- iconoclast - rebel, răzvrătit
- indisciplinat - nesupus, neascultător, recalcitrant, insubordonat
- apostat - rebel, renegat, contestatar
- certăreț - arțăgos, agresiv, gâlcevilor, scandalagiu, zurbagiu
- exasperant - chinuitor, înnebunitor, iritant, revoltător
- răzmeriță - răscoală, răzvrătire, revoltă, rebeliune
- regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
- tiranic - samavolnic, despotic, dictatorial, satrapie, abuziv, chinuitor, obsesiv, presant, stresant
- treaz - deșteptat, sculat, neadormit, lucid, vigilent, atent
- trudnic - obositor, chinuitor, căznit, extenuant, din greu
Dex rebel
- rebel, ~ă 1-2 , ( oameni, , manifestările lor) (Persoană) care ia parte activă la o rebeliune. 3-4 , (Persoană) care îndeamnă la revoltă răzvrătit (1-2), revoltat (1-2), (rar) rebelionist (1-2), rebelist (1-2). 5 Recalcitrant (2). 6 ( atitudini) Care exprimă revoltă. 7 (; păr, bucle ) Zbârlit. 8 ( boli) Greu de vindecat. 9 Rebeliune (1).
- REBÉL, -Ă, rebeli, -e, (Despre oameni; adesea substantivat) Care participă la o rebeliune, care îndeamnă la o rebeliune; răzvrătit. ♦ Nesupus, recalcitrant. ♦ Care arată nesupunere, care exprimă revoltă. ♦ (Despre păr) Care nu se așază, nu stă pieptănat ♦ (Despre boli) Care are aspect acut, care cedează greu la tratamentul medical, care se vindecă greu. – Din rebelle, rebellis, Rebelle.
- REBÉL, -Ă, rebeli, -e, (Despre oameni; adesea substantivat) Care ia parte activă la o rebeliune, care îndeamnă la rebeliune; răzvrătit. ♦ Nesupus, recalcitrant. ♦ Care arată nesupunere, care exprimă revoltă. ♦ (Despre păr) Care nu se așază, nu stă pieptănat. ♦ (Despre boli) Care are aspect acut, care cedează greu la tratamentul medical, care se vindecă greu. – Din rebelle, rebellis, Rebelle.
Sinonimul cuvântului rebel