Dicționar de sinonime
Sinonime recuzare
Cuvântul „recuzare” are următoarele sinonime:
recuzare ( substantiv )
- refuzare
- respingere
- recuzație
Sinonime Apropiate
- negație - refuz, respingere, infirmare, dezmințire, contestare, tăgadă, renegare, dezicere
Dex recuzare
- recuzare 1 Cerere de retragere din completul de judecată a unui judecător, în cazul în care se pune la îndoială obiectivitatea sa recuzație, recuză. 2 Sustragere de la ceva.
- RECUZÁRE, recuzări, Acțiunea de a recuza și rezultatul ei; recuzație. – recuza.
- RECUZÁRE, recuzări, Acțiunea de a recuza și rezultatul ei.
- RECUZÁRE Acțiunea de a recuza și rezultatul ei; recuzație. ♦ Sustragere de la ceva. .
- recuza 1 A cere retragerea din completul de judecată a unui judecător în cazul în care se pune la îndoială obiectivitatea sa. 2 A nu recunoaște ceva sau calitatea cuiva. 3 A refuza judecarea unei pricini. 4 A refuza de a da o hotărâre. 5 A se declara incompetent.
- RECUZÁ, recúz, I. A nu recunoaște competența sau autoritatea unui judecător, a unui martor etc.; a respinge, a nu recunoaște ceva sau calitatea cuiva. – Din récuser.
- RECUZÁ, recúz, I. A respinge, a nu recunoaște competența sau autoritatea unui judecător, a unui martor etc.; a respinge, a nu recunoaște ceva sau calitatea cuiva. Soarta pare c-ar fi voit să ne recuze orice altă origine, decît pogorîrea noastră din neamul roman. ODOBESCU, S. II 279. După titlurile istorice a neamului, ce nu le recuză nimene, după analele pozitive a limbii, în zădar am mai cerca vreun temei. RUSSO, S. 73.
- RECUZÁ I. A respinge un judecător, un martor etc., nerecunoscându-i autoritatea, bănuindu-l de părtinire etc.; a respinge, a nu recunoaște ceva. .