Dicționar de sinonime
Sinonime rentă
Cuvântul „rentă” are următoarele sinonime:
renta ( verb )
- a aduce beneficii
- a produce câștig
- a aduce câștig
- a fi util
- a merita osteneala
- a conveni
- a fi convenabil
rentă ( substantiv )
- rendită
Sinonime Apropiate
- nimerit - potrivit, adecvat, convenabil, corespunzător, oportun, recomandabil, util, reușit, izbutit
- practicabil - aplicabil, util, posibil, accesibil, utilizabil
- pragmatic - practic, utilitarist, realist
- preta - a se potrivi, a corespunde, a conveni, a consimți, a primi, a admite
- satisfăcător - mulțumitor, acceptabil, convenabil, potrivit, îndestulător, suficient, admisibil
- schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
- sluți - a desfigura a poci, a mutila, a urâți, a schimonosi
- spoială - văruială, zugrăveală, pospăială, aparență, cositorie
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- steril - sterp, sec, neproductiv, nefertil, deșert, zadarnic, inutil, infructuos, van
- temenea - reverență, plecăciune, închinăciune, ploconeală
- tihni - a-i prii, a satisface, a conveni, a reconforta, a mulțumi, a bucura
- umbră - obscuritate, întunecime, răcoare, fantomă, spectru, nălucă, stafie, iluzie, aparență
Dex rentă
- rentă 1 Venit regulat pe care îl obține un proprietar de pe urma unui capital plasat, a unui teren (prin redarea contra plată a dreptului de folosință a acestuia) rendită (1). 2 Dobândă produsă de o obligațiune și plătită de stat rendită (2). 3 (În feudalism) Plată (în muncă, produse sau bani) la care era obligat iobagul față de stăpânul său.
- RÉNTĂ, rente, Venit, profit regulat pe care îl poate obține un proprietar în virtutea dreptului său de proprietate asupra unui teren, capital etc. (prin cedarea contra plată a dreptului de folosință a acestora); dobândă produsă de o obligațiune. ◊ Rentă viageră = sumă de bani pe care o persoană se obligă s-o plătească periodic alteia pe toată durata vieții acesteia. ♦ (Și în sintagma rentă feudală) Plată (în muncă, produse sau bani) la care era obligat iobagul față de stăpânul său. – Din rente.
- RÉNTĂ, rente, (În sistemul capitalist) Venit, profit anual produs de un capital plasat; dobîndă produsă de o obligațiune și plătită de stat. ◊ Rentă viageră viager. ♦ (În feudalism) Plată (în muncă, produse sau bani) la care era obligat iobagul față de stăpînul său. În părțile muntelui, țăranul nu este supus pentru aceeași parte de pămînt decît la o rentă fixă anuală. KOGĂLNICEANU, S. A. 159.