Dicționar de sinonime
Sinonime tihni
Cuvântul „tihni” are următoarele sinonime:
tihni ( verb )
- a-i prii
- a satisface
- a conveni
- a reconforta
- a mulțumi
- a bucura
Alte sinonime:
- a prii
Sinonime Apropiate
- împăca - a domoli, a liniști, a calma, a îmbuna, a împăciui, a mulțumi, a satisface, a (se) reconcilia, a cădea de acord
- complăcea - a-i conveni, a fi mulțumit, a fi satisfăcut
- nemulțumire - supărare, mâhnire, indispoziție, neplăcere, neajuns, inconvenient, necaz
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
- preta - a se potrivi, a corespunde, a conveni, a consimți, a primi, a admite
- răspunde - a replica, a riposta, a da răspuns, a corespunde, a satisface, a se potrivi, a garanta, a da socoteală, a fi responsabil
- răsufla - a respira, a lua aer, a se odihni, a fi tihnit, a se destinde, a se scurge, a transpira, a deconspira
- satisfacție - mulțumire, bucurie, plăcere, împăcare
- satisfăcător - mulțumitor, acceptabil, convenabil, potrivit, îndestulător, suficient, admisibil
- saț - îndestulare, îmbuibare, satisfacere, saturare
- suficient - destul, satisfăcător, îndestulător, mulțumitor, mediocru, mărginit, redus, prost, stupid
- favorabil - prielnic, avantajos, propice, priincios, binevoitor, generos, săritor, amabil, adecvat
- fericire - mulțumire, satisfacție, bucurie, încântare, euforie, beatitudine, noroc
- formal - convențional, birocratic, convenit, categoric, indiscutabil, decis
- fortifiant - tonic, întăritor, reconfortant
Dex tihni
- tihni (Cu pronumele subiect logic în dativ) 1 A avea mulțumire de pe urma unui lucru. 2 A se bucura în liniște de ceva. 3 A-i cădea bine ceva a prii, a tiposi (5).
- TIHNÍ, 3 tihnește, IV. A se bucura (în liniște) de ceva; a-i cădea bine, a-i prii ceva. – Din tihnonti.
- TIHNÍ, 3 tihnește, IV. (Și în forma ticni; construit cu subiectul logic în dativ) A-i cădea bine, a-i fi favorabil, folositor, prielnic. prii. Mie să-mi dai pace să-mi ticnească hodina! SADOVEANU, O. VII 29. Las’ că-i vede tu ce-am să-i fac lui Mogorogea; de i-a ticni ziua de azi, păcat să-mi fie. CREANGĂ, A. 105. Ce mînc nu-mi tihnește, Ce beau nu-mi priește. TEODORESCU, P. P. 661. ◊ (Cu subiectul gramatical neexprimat) Nu stăm mult. Nu-mi tihnește nici mie. PAS, Z. I 176. Singur la masă nu-mi ticnește. CARAGIALE, O. III 73. – Variante: tigní (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 89), ticní IV.
- A TIHNÍ pers. 3 ~éște intranz. pop. (construit cu dativul) A fi de folos; a prii. Odihna la mare îi ~ește. /<sl. tihnonti
- tihnì v. 1. a avea tihnă; 2. a-i prii. .
- TICNÍ IV tihni.
- ticnì v. Mold. V. tihni: de i-a ticni ziua de azi CR.
- ticnésc, V. tihnesc.
- tihnésc v. intr. (vsl. tihnonti, a se odihni, d. tihŭ, liniștit, blînd). A-țĭ tihni, a te simți mulțămit: mĭe nu-mĭ tihnește să mănînc și să nu daŭ și flămînduluĭ care se uĭtă la mine. – Și ticnesc (Mold.): babeĭ nu-ĭ ticnea (VR. 1911, 11, 254) și tignesc (Trans.).
- (îmi) tihnește.