Sinonime relicvă

Cuvântul „relicvă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• vestigiu - rămășiță, relicvă
• progenitură - descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, copil
• râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
• râma - a scurma, a râcâi, a scormoni
• reieși - a rezulta, a decurge, a izvorî, a deriva, a urma
• coborâtor - înclinat, povârnit, în pantă, descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, epigon
• scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
• strănepot - urmaș, descendent, vlăstar
• ulterior - posterior, următor
• ultim - final, din urmă, suprem
• viță - vie, coardă, vlăstar, rudă, descendent, neam, urmaș
• viziona - a vedea, a privi, a urmări
• vlăstar - lăstar, copăcel, urmaș, copil, descendent, coborâtor
• fila - a răsuci, a toarce, a rări, a urmări, a supraveghea, a observa, a pândi
• frecventa - a vizita, a umbla, a merge (mereu), a urma (regulat)

Dex relicvă

• relicvă 1 Moaște. 2 Obiect rămas din trecut și păstrat (cu venerație) ca amintire.
• RELÍCVĂ, relicve, 1. Obiect rămas din trecut și păstrat ca o amintire scumpă sau valoroasă; vestigiu. 2. (La ) Moaște. – Din relique, reliquiae.
• RELÍCVĂ, relicve, 1. Obiect rămas din trecut (de la o persoană iubită sau de la o personalitate de seamă) și păstrat ca o amintire scumpă. vestigiu. Ce rană dureroasă aveam să-i scormonesc cu aceste relicve ale mortului, pe care i le aduceam în buzunarul meu! C. PETRESCU, S. 162. ◊ Bietul bătrîn... biata relicvă, peste a cărei ochi anii își lăsase paianjenitele cortine, apărea adus ca un specimen rar de longevitate. ANGHEL, PR. 62. 2. (De obicei la ) Moaște. – Variantă: relícvie, relicvii (NEGRUZZI, S. I 214),
• RELÍCVĂ 1. (la ) Moaște. 2. Amintire scumpă, obiect rămas ca amintire. .
• RELÍCVĂ 1. obiect rămas din trecut și păstrat ca amintire (scumpă). 2. moaște. (< fr. relique, lat. reliquiae)
• RELÍCVĂ ~e f. 1) Obiect păstrat ca o amintire scumpă din trecut; vestigiu. 2) la pl. Rămășiță (oseminte, resturi de îmbrăcăminte etc.) aparținând unei persoane, considerate sfântă; moaște. /<fr. relique, lat. reliquiae
• relicvă
• RELÍCVĂ s. 1. rămășiță, urmă, vestigiu. (~e ale trecutului.) 2. (la pl.) v. moaște.
• RELICVĂ 1. rămășiță, urmă, vestigiu. (~e ale trecutului.) 2. (la ) moaște , vestigii , rămășițe . (~ sfinte.)

Sinonimul cuvântului relicvă

Testează-te!