Dicționar de sinonime

Sinonime răsuflare

Cuvântul „răsuflare” are următoarele sinonime:

răsuflare ( substantiv )
  • astâmpăr
  • calm
  • liniște
  • odihnă
  • pace
  • răgaz
  • răsuflătoare
  • repaus
  • tihnă
  • ușurare
  • respirație
  • trezire
  • răsuflet
  • scurgere


Sinonime Apropiate

  • pace - liniște, armonie, calm, înțelegere, concordie, acalmie, tihnă, astâmpăr, odihnă
  • tihnă - răgaz, odihnă, pace, repaus, calm, comoditate
  • acalmie - liniște, tihnă, pace
  • echilibru - cumpănă, stabilitate, statornicie, liniște, împăcare, tihnă, armonie, pace, seninătate
  • zăbavă - încetineală, întârziere, lentoare, tărăgăneală, răgaz, odihnă, distracție
  • agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
  • comoditate - confort, liniște, tihnă, satisfacție
  • domoli - a liniști, a potoli, a modera, a tempera, a calma, a îmblânzi, a astâmpăra, a înfrâna, a struni
  • păsui - a amâna, a da răgaz, a prelungi, a temporiza
  • potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
  • răspas - răgaz, răstimp
  • sedativ - calmant, liniștitor
  • sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
  • sturlubatic - zvăpăiat, nebunatic, neastâmpărat
  • suflare - adiere, boare, vântișor, vietate, ființă, om, lume, respirație, suflu

Dex răsuflare

  • răsuflare 1 Respirație (1). 2 Fără ~ Mort. 3 Dintr-o (singură) ~ Dintr-o dată. 4 A-și ține (sau a-și opri, a-și stăpâni) ~a A se strădui să nu respire sau să respire ușor fără zgomot. 5 A i se curma (sau a i se tăia, a i se opri, a-i pieri cuiva) ~a sau (a fi) cu ~a oprită, tăiată A fi copleșit de o senzație sau de o emoție puternică. 6 A lua (sau a apuca) ~a A-și trage răsufletul. 7 Expirație (6). 8 Aer expirat din plămâni. 9 A-și da ~a (de pe) urmă A muri. 10 Adiere ușoară. 11 Eliberare de sub apăsarea unei emoții, a unei griji ușurare. 12 Răgaz (2). 13 Tihnă. 14 (Rar) Răsuflătoare (4). 15 Loc de eliberare a puroiului dintr-o rană, bubă. 16 Erupție de bubulițe ce apare pe piele. 17 Destăinuire a sentimentelor.
  • RĂSUFLÁRE, răsuflări, Acțiunea de a (se) răsufla și rezultatul ei; respirație, răsuflet, răsuflu. ◊ Fără răsuflare = mort. ◊ Dintr-o răsuflare = dintr-o dată, repede. ◊ A-și ține (sau a-și opri, a-și stăpâni) răsuflarea = a se sili să nu respire sau a respira ușor, fără zgomot. A i se curma (sau a i se opri, a-i pieri cuiva) răsuflarea = se zice când cineva este copleșit, sugrumat de o emoție puternică, de spaimă etc. A-și da răsuflarea = a muri. ♦ Aerul expirat din plămâni; suflu. ♦ Adiere ușoară. – răsufla.


Sinonimul cuvântului răsuflare

Sinonimul cuvântului răsuflare


Testează-te!