Dicționar de sinonime

Sinonime sădit

Cuvântul „sădit” are următoarele sinonime:

sădit ( adjectiv )
  • plantat
  • răsădit
  • transplantat
  • presădit
  • răstăvit
  • cultivat
  • sădit
sădit ( substantiv )
  • butășire
  • butășit
  • plantare
  • plantat
  • punere
  • pus
  • răsădire
  • răsădit
  • sădire
  • transplantare
  • transplantație
  • presădire
  • plantație


Sinonime Apropiate

  • potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
  • povestire - istorisire, narațiune, poveste, expunere, relatare, basm
  • recomandare - propunere, prezentare, indicare, preconizare, aviz, sugestie, directivă
  • relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere
  • scriitură - scriere, text, scris, redactare, compunere, stil
  • sediment - depunere, depozit, strat, așezare
  • smerenie - umilință, supunere, modestie
  • umilință - smerenie, supunere, modestie, înjosire, ofensă, dezonoare
  • umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
  • versiune - variantă, alternativă, traducere, transpunere
  • vis - reverie, transpunere, visare, iluzie, fantezie, închipuire, aspirație
  • fermier - agricultor, cultivator (de pământ)
  • formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
  • genuflexiune - îngenunchere, ploconeală, obediență, supunere
  • gol - dezbrăcat, despuiat, nud, dezgolit, golaș, deșert, sec, pustiu, necultivat

Dex sădit

  • SĂDÍT Sădire. – sădi.
  • SĂDÍT Faptul de a sădi; sădire.
  • SĂDÍ, sădesc, IV. A introduce în pământ răsaduri, puieți etc. pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta; a planta ♦ A semăna. – Din saditi.
  • SĂDÍ, sădesc, IV. (Complementul indică planta sau locul) A planta. Așa să facem... dacă această grădină va fi sădită de mîini omenești. ISPIRESCU, L. 224. Am dorit... să sădesc dumbrăvi de dafini cu întunecoase cărări, cu lacuri albastre și limpezi ca lacrima. EMINESCU, N. 59. Cine sădește vie, din rodul ei mănîncă. () Dorul badei unde șede?... Colo-n grădiniță verde, Mereu cîntă și sădește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285. ◊ (Poetic) În fiii voștri... Sădiți sublima floare a iubirii. NECULUȚĂ, Ț. D. 27. Văd cerul lan albastru, sădit cu grîu de stele. EMINESCU, O. IV 64. ◊ Alte legi sădește în sufletu-omenesc. MACEDONSKI, O. I 109. Au tainica solie De-a sădi în viitor Libertatea țării lor. ALECSANDRI, P. II 83. A sădit în inima femeii acea dragoste de familie. NEGRUZZI, S.I 289. ( pas.) Acea rîvnă se sădi așa de adînc în inima ei, încît toată ziua numai de ea îi era vorba. POPESCU, B. I 118.
  • A SĂDÍ ~ésc tranz. (butași, puieți, răsad etc.) A pune în pământ îngropând rădăcina; a planta. /<sl. saditi
  • sădì v. 1. a planta: după cum a fost sădit, astfel a și răsărit PANN; 2. fig. a semăna: a sădi în inimile copiilor sentimente nobile. .


Sinonimul cuvântului sădit

Sinonimul cuvântului sădit


Testează-te!