Dicționar de sinonime

Sinonime sărită

Cuvântul „sărită” are următoarele sinonime:

sărită ( substantiv )
  • cascadă
  • cataractă
  • cădere de apă
  • salt
  • săltătură
  • săritură


Sinonime Apropiate

  • cascadă - cataractă, cădere de apă, urlătoare
  • paiață - măscărici, saltimbanc, clovn, bufon, comediant, caraghios, manechin, marionetă, fantoșă
  • sacadat - sincopat, cadențat, ritmic, săltăreț
  • săltat - săltăreț, ritmat, sprinten, crescut, măricel
  • săltăreț - sacadat, ritmat, săltat, vioi, sprinten, agil
  • vibra - a trepida, a tremura, a zbârnăi, a fremăta, a tresălta
  • fremăta - a foșni, a murmura, a susura, a tremura, a tresălta, a se înfiora, a vibra, a pulsa, a tresări
  • iureș - asalt, năvală, atac, goană, fugă, alergare
  • înălța - a ridica, a sui, a urca, a sălta, a crește, a spori, a (se) mări, a clădi, a construi
  • albeață - glaucom, cataractă
  • ataca - a năvăli, a asalta, a agresa, a atenta, a da peste, a aborda, a trata, a se ocupa de, a roade
  • cantor - psalt, țârcovnic, dascăl, cântăreț
  • clovn - măscărici, paiață, bufon, saltimbanc
  • dascăl - învățător, institutor, belfer, profesor, om învățat, savant, îndrumător, diac, psalt
  • diac - dascăl, psalt, cântăreț, cantor, grămătic, uricar, logofăt, copist

Dex sărită

  • SĂRÍTĂ, sărite, 1. (Numai în ) A-și pierde sărita sau a-și ieși din sărite = a-și pierde cumpătul, a se enerva. Nu-și ieșea din sărite. Nu striga și nu înjura. PAS, Z. I 283. Trage, domnule, odată cocoșul și nu-mi umbla mie cu marafeturi, că-mi pierd sărita! C. PETRESCU, Î. II 55. «Cam așa, dar iar nu prea», – îmi răspunse munteanul, pierzîndu-și oarecum sărita în urma glumei mele. ODOBESCU, S. III 196. A scoate (pe cineva) din sărite = a supăra rău, a înfuria pe cineva. Mă scoate din sărite. Într-o zi o să terminăm cu un scandal. SEBASTIAN, T. 76. Mai ales depărtarea cu totul grabnică a lui Ghiță îl scoase cu desăvîrșire din sărite. SLAVICI, O. I 165. Cuvintele d-tale pot să mă scoată din sărite. ALECSANDRI, T. 510. 2. Săritură, salt; distanță mică. (Cîrtița) nu-și putea găsi calea spre mușunoiul cu puii flămînzi, care nu era decît la o sărită de la dînsa. SLAVICI, la TDRG. Nu se putu afla care ar fi îndrăznit a se întrece cu mine în sărite. ȚICHINDEAL, F. 202. Și să fi sărit Două-trei sărite. TEODORESCU, P. P. 65. ◊ De-a sărita = cu sărituri, săltăreț. Trei scuturate în loc, de aci trei pași de-a sărita în... vîrful degetelor, în dreapta. La HEM 1527.


Sinonimul cuvântului sărită

Sinonimul cuvântului sărită


Testează-te!