Dicționar de sinonime
Sinonime sărită
Cuvântul „sărită” are următoarele sinonime:
sărită ( substantiv )
- cascadă
- cataractă
- cădere de apă
- salt
- săltătură
- săritură
Sinonime Apropiate
- cascadă - cataractă, cădere de apă, urlătoare
- paiață - măscărici, saltimbanc, clovn, bufon, comediant, caraghios, manechin, marionetă, fantoșă
- sacadat - sincopat, cadențat, ritmic, săltăreț
- săltat - săltăreț, ritmat, sprinten, crescut, măricel
- săltăreț - sacadat, ritmat, săltat, vioi, sprinten, agil
- vibra - a trepida, a tremura, a zbârnăi, a fremăta, a tresălta
- fremăta - a foșni, a murmura, a susura, a tremura, a tresălta, a se înfiora, a vibra, a pulsa, a tresări
- iureș - asalt, năvală, atac, goană, fugă, alergare
- înălța - a ridica, a sui, a urca, a sălta, a crește, a spori, a (se) mări, a clădi, a construi
- albeață - glaucom, cataractă
- ataca - a năvăli, a asalta, a agresa, a atenta, a da peste, a aborda, a trata, a se ocupa de, a roade
- cantor - psalt, țârcovnic, dascăl, cântăreț
- clovn - măscărici, paiață, bufon, saltimbanc
- dascăl - învățător, institutor, belfer, profesor, om învățat, savant, îndrumător, diac, psalt
- diac - dascăl, psalt, cântăreț, cantor, grămătic, uricar, logofăt, copist
Dex sărită
- SĂRÍTĂ, sărite, 1. (Numai în ) A-și pierde sărita sau a-și ieși din sărite = a-și pierde cumpătul, a se enerva. Nu-și ieșea din sărite. Nu striga și nu înjura. PAS, Z. I 283. Trage, domnule, odată cocoșul și nu-mi umbla mie cu marafeturi, că-mi pierd sărita! C. PETRESCU, Î. II 55. «Cam așa, dar iar nu prea», – îmi răspunse munteanul, pierzîndu-și oarecum sărita în urma glumei mele. ODOBESCU, S. III 196. A scoate (pe cineva) din sărite = a supăra rău, a înfuria pe cineva. Mă scoate din sărite. Într-o zi o să terminăm cu un scandal. SEBASTIAN, T. 76. Mai ales depărtarea cu totul grabnică a lui Ghiță îl scoase cu desăvîrșire din sărite. SLAVICI, O. I 165. Cuvintele d-tale pot să mă scoată din sărite. ALECSANDRI, T. 510. 2. Săritură, salt; distanță mică. (Cîrtița) nu-și putea găsi calea spre mușunoiul cu puii flămînzi, care nu era decît la o sărită de la dînsa. SLAVICI, la TDRG. Nu se putu afla care ar fi îndrăznit a se întrece cu mine în sărite. ȚICHINDEAL, F. 202. Și să fi sărit Două-trei sărite. TEODORESCU, P. P. 65. ◊ De-a sărita = cu sărituri, săltăreț. Trei scuturate în loc, de aci trei pași de-a sărita în... vîrful degetelor, în dreapta. La HEM 1527.